Costurile de administrare pentru clădirile moderne de birouri din România ar putea crește, în 2026, cu circa zece la sută față de anul trecut, potrivit datelor Colliers, cel mai mare administrator de spații de birouri din țară.
Creșterile sunt generate de mai mulți factori, printre care majorarea taxelor pe proprietate, inflația și creșterea salariilor. Costurile cu utilitățile nu sunt incluse, fiindcă acestea sunt facturate separat, în majoritatea cazurilor.
Potrivit Colliers, care administrează peste 650.000 de metri pătrați de birouri moderne, costurile sunt deja cu 40-50 la sută mai mari decât înainte de pandemie. Estimările pentru 2026 se bazează pe bugetele de operare realizate împreună cu proprietarii clădirilor administrate.
- Mariana Marin, HR GM Talent and Development @ Renault Group România, despre dezvoltare, oportunități și curajul de a-ți modela propriul parcurs profesional
- AUMOVIO, în topurile celor mai doriți angajatori din automotive și din județele Sibiu, Iași și Timiș
- De pe mare în retail: Loredana Novac, fostul ofițer de marină care a devenit Store Manager la JYSK
Mihai Iustin, Operational & Technical Manager | Director | Asset Services @ Colliers: „Dacă ne uităm la evoluția din ultimii ani, cel mai mare impact asupra costurilor a venit din zona taxelor, care au generat peste o treime din majorări și continuă să crească semnificativ și în 2026.
Acest lucru este strâns legat de creșterea costurilor sde construcție, care a dus la o majorare medie de circa 30 la sută a valorii impozabile a clădirilor, odată cu reevaluarea lor. Vedem creșteri importante și la mentenanța tehnică, servicii de pază și securitate la incendiu sau curățenie, unde costurile sunt cu 35-75 la sută mai mari față de 2022, pe fondul creșterii salariilor, al scumpirii consumabilelor și al revenirii angajaților la birou”.
Unul dintre principalii factori ce apasă asupra costurilor este zona salarială. De la jumătatea lui 2026 este așteptată o nouă majorare, de aproape șapte la sută, care pune presiune suplimentară pe bugetele deja tensionate.
În ultimii ani, impactul a fost semnificativ: față de 2019, salariul minim brut s-a dublat în România, ceea ce se reflectă direct în costurile serviciilor care depind de forța de muncă.
Analiza Colliers nu include costurile cu utilitățile, deoarece, în majoritatea cazurilor, ele sunt facturate separat chiriașilor, în funcție de consum. Și aici apar schimbări relevante: pentru persoanele juridice, tarifele la energia electrică au scăzut față de vârful atins la începutul războiului din Ucraina, dar s-au stabilizat, în 2024-2025, la un nivel de peste două ori mai mare decât în 2018-2019.
Tensiunile din Orientul Mijlociu indică o posibilă reluare a trendului de creștere a costurilor energetice pe termen mediu. Tendința se observă deja în contextul noilor contractări.
Taxele reprezintă cea mai mare componentă a costurilor de administrare , cu aproape 38 la sută din total, urmate de mentenanța tehnică (22 la sută) și serviciile de pază și securitate la incendiu (aproape 14 la sută).
În practică, actualizarea valorii impozabile a clădirilor, pe fondul creșterii costurilor de construcție din ultimii ani, duce la ajustări semnificative ale taxelor locale și pune presiune suplimentară pe bugetele chiriașilor.
Presiunile nu vin doar din zona salariilor și a taxelor, ci și din reglementări. Costurile cu gestionarea deșeurilor – deși reprezintă doar circa doi la sută din total – s-au dublat în ultimii ani, pe fondul revenirii angajaților la birou și al noilor cerințe europene privind reciclarea și tratarea deșeurilor.
Revenirea treptată a angajaților la birou contribuie la creșterea costurilor operaționale, printr-un consum mai ridicat de servicii și resurse în clădiri.
La nivel regional, România se menține, în linii mari, aliniată cu țările din Europa Centrală și de Est la costurile de administrare. Tarifele sunt cu aproximativ zece la sută sub cele din Ungaria și cu 20 la sută mai mici sub Polonia. Diferențele sunt explicate în principal de nivelul mai redus al salariilor.
Există însă variații importante între piețe: impactul taxelor este de peste două ori mai mare în România față de Ungaria, iar în Polonia chiriașii au plătit, în 2024, cu aproape 50 la sută mai mult decât în România.
Chiar și așa, nivelul relativ mai redus al costurilor rămâne un avantaj competitiv pentru România în atragerea chiriașilor internaționali. Pe termen scurt, evoluția costurilor va depinde în mare măsură de dinamica salariilor, politicile fiscale și contextul geopolitic, însă presiunile rămân ridicate.