Explicația stă nu doar în contracția generală a ofertei de locuri de muncă, ci și în faptul că, deși joburile entry-level reprezintă în continuare cel mai consistent segment al pieței, cerințele pe care le au angajatorii de la candidați au crescut.
Ana Călugăru, Head of Communications @ eJobs: „De la începutul anului, au fost postate circa 100.000 de joburi pentru candidații entry-level (0-2 ani de exeriență) și pentru cei fără experiență. Aceste joburi acoperă mai mult de jumătate din numărul total de posturi disponibile. Aceștia rămân cei mai căutați candidați, doar că a crescut și numărul de candidaturi, de la un an la altul, ceea ce înseamnă că, acum, concurența pentru un loc de muncă este mai mare. La nivel general, numărul de candidaturi a crescut cu 28 la sută în perioada ianuarie – august 2026 față de același interval din 2025”.
De altfel, 59 la sută dintre participanții la sondaj au început să se confrunte cu întârzieri în primirea unui feedback din partea angajatorilor după ce candidează, în sensul în care, de cele mai multe ori, nu primesc niciun răspuns. 25,7 la sută spun că durează între una și trei săptămâni până primesc un răspuns din partea angajatorului, 11,8 la sută – peste o lună, iar 3,5 la sută sunt contactați în mai puțin de o săptămână.
Principalul obstacol de care se lovesc atunci când vor să se angajeze este cerința de experiență anterioară chiar și pentru rolurile de junior (58,6 la sută). Apoi sunt menționate salariile prea mici pentru costul vieții (22,9 la sută), lipsa feedback-ului după interviu (12,1 la sută) și procesele de recrutare prea lungi și complicate (6,4 la sută).
Ana Călugăru: „Pentru că a fost primul lucru pe care l-au menționat la capitolul obstacole, i-am întrebat care au fost schimbările pe care le-au observat, în ultimul an, în cerințele angajatorilor. Experiența a fost cap de listă. Tinerii spun că tot mai mulți recrutori caută măcar un nivel minim de experiență.
În spiritul aceleiași idei, 32,1 la sută afirmă că angajatorii caută candidați juniori care să poată livra la nivelul unor angajați mid-level. Alte lucruri pe care le-au mai punctat au fost condiționarea de a lucra exclusiv de la birou, competențele tehnice specifice și o creștere a accentului pus pe diplome și studii academice”.
55,9 la sută sunt de părere că și dezvoltarea automatizării a avut un impact asupra fluctuațiilor din oferta de joburi, iar multe sarcini specifice posturilor entry-level sunt acum făcut de AI. 20,5 la sută cred că AI nu le-a furat joburile, ci este doar un instrument care îi ajută să lucreze mai repede, în timp ce 14,2 la sută nu simt încă acest efect, dar cred că ar putea să apară în viitorul apropiat.
Totuși, există mai degrabă optimism cu privire la viitorul pe termen mediu și lung în ceea ce privește o eventuală rată de înlocuire pe care ar putea s-o producă AI. I-am întrebat dacă se tem că jobul pentru care se pregătesc ar putea fi înlocuit de AI în următorii cinci ani și 42,1 la sută ne-au răspuns că nu, pentru că factorul uman va rămâne esențial în domeniul lor de activitate. 35,7 la sută sunt puțin îngrijorați, dar cred că se pot adapta, iar 22,2 la sută sunt foarte îngrijorați”.
Atunci când se raportează la competențele necesare angajării, dar pe care simt că nu le stăpânesc, cei mai mulți (32 la sută) indică utilizarea unor tool-uri tehnice specifice. 24,2 la sută au vorbit despre cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, 20,3 la sută despre abilitățile de prezentare și negociere și 14,8 la sută despre gestionarea stresului și a volumului de muncă.
Nici cei care urmează sau au absolvit studii superioare nu se simt mai pregătiți să intre pe piața muncii. Jumătate dintre ei spun că, deși au învățat teorie, se simte că nu au practică, iar 38,9 la sută declară că a trebuit să învețe tot ce le-a fost necesar la job pe cont propriu, de pe internet sau din cursuri extra. Doar 13,7 la sută afirmă că școala le-a oferit baza necesară obținerii unui job.
Pentru a-și crește șansele de angajare, 45,5 la sută candidează la mai multe joburi decât înainte, 30,1 la sută accesează mai des platformele de recrutare ca să vadă posturile nou postate și să prospecteze piața, 10,6 la sută lucrează la proiecte personale/ portofolii ca să demonstreze mai bine ce știu să facă, 10,6 la sută urmează cursuri online de specializare și 1,6 la sută merg la evenimente de networking și târguri de carieră.
58,6 la sută consideră foarte mici pachetele salariale oferite anul acesta pentru tinerii aflați la început de carieră, insuficiente ca să acopere nevoile de bază, 33,1 la sută – mici, dar acceptabile ca să câștige experiență, și 1,5 la sută spun că sunt corecte și adaptate pieței.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă la nivel național pentru joburile entry-level (0-2 ani de experiență) este de 4.000 de lei. Pentru că independența financiară este prioritatea lor la acest moment, 51,2 la sută dintre respondenți sunt dispuși să accepte un job care nu are nicio legătură cu studiile pe care le-au urmat doar ca să-și asigure un venit lunar. 36,6 la sută ar face acest compromis pe termen scurt, în timp ce caută o variantă mai potrivită în domeniul de activitate pe care și-l doresc, iar 10,6 la sută preferă să aștepte până când vor găsi un job în domeniul pentru care s-au pregătit.
Sondajul a fost realizat în perioada iulie-august, pe un eșantion de 1.100 de candidați, cu vârste între 18 și 24 de ani.
