Viață de chirurg: “Dintre toate specialitățile medicale, cele chirurgicale au fost mereu lăsate la urmă”

Dr. Laura Zarafin, medic secția ATI a Spitalului Colentina, consideră că riscurile pe care le presupun specialitățile chirurgicale sunt ignorate și că este “halucinant” că un medic nu poate beneficia gratuit de analize si tratamente medicale, chiar dacă suferă de o boală profesională.

“Este de neînțeles cum poți aprecia riscul la boli infecțioase (corect, de altfel), dar nu poți aprecia ce risc enorm au specialitățile chirurgicale, știindu-se că ai noștri colegi chirurgi sunt permanent nu numai în contact cu sângele și umorile pacienților care pot avea virus hepatic, HIV, bk, etc., ci sunt și cu obiecte tăietoare în mână permanent”, scrie medicul Laura Zarafin, unul dintre inițiatorii memoriului prin care se cere ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, depus la finalul anului trecut la Parlament și la Ministerul Sănătății.

Postarea integrală a medicului Laura Zarafin (foto):

“Îmi doresc de mulți ani să scriu despre riscurile specialităților chirurgicale. Totuși, până azi, am ezitat să o fac, știind că vor curge comentarii veninoase. Azi am ales să scriu, cu orice risc, despre chirurgi, oamenii pe care îi respect si pe care îi admir dincolo de cuvinte, oameni care au în ei nu numai talent, stăpânire de sine, precizie, curaj, forță, ci un strop de divinitate pusă în slujba vindecării semenilor.

Foto: Laura Zarafin / Facebook

La 35 de ani, în sală fiind, ajutând un mare chirurg intr-o operație grea pentru acele vremuri, într-o clipă, o fracțiune de secundă, încercând să fie rapid, să servească prompt operatorul principal într-un moment delicat al intervenției, bisturiul aflat în mâna celuilalt ajutor i-a intrat adânc în deget! Pacienta avea virus C, cu viremie enormă!

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

O clipă care, în destinul lui, a fost o mare încercare, un moment de cumpănă, pentru că a făcut hepatită acută cu virus C, o formă agresivă, cu recădere, cu bilirubină 15. Abia stătea în picioare, trebuia să învețe pentru specialitate, i se năștea primul copil, nu avea bani de tratament cu interferon, gastroenterologii nu erau de acord cu terapia cu interferon fără biopsie hepatică; biopsia hepatică implica riscuri enorme. 

Profesorul lui, împreună cu dr. Streinu, au hotărât să îi administreze interferon, cu orice risc, și organismul lui tânăr și robust l-a ajutat. A fost ultimul care și-a văzut copilul în maternitate, pentru că nimeni nu îl lăsa să intre văzându-l icteric, chiar dacă explica la poartă că nu este contagios. 

La 37 de ani, când tocmai i se născuse al doilea copil, face pneumonie cu stafilocic MRSA. Evident că s-a contaminat din spital, nu din parc, unde obișnuia să-și plimbe copiii. Din nou, cu ajutorul dr. Streinu, organismul lui a învins. La 54 de ani, după o operație la care a stat în picioare șase ore, rotindu-și trunchiul pe bazin de zeci de ori, operația fiind laparoscopică, a făcut o hernie de disc cu compresie pe rădăcina nervoasă, cu dureri infiorătoare, care l-au țintuit la pat 14 zile, până a reușit să facă un RMN – 14 zile de coșmar, în care nimeni nu putea face nimic, pentru că nu avea rezultatul imagistic. 

Toți cei ce stabilesc riscurile specialităților au uitat riscurile enorme ale specialităților chirurgicale, dintr-o rațiune care mie îmi scapă. Este de neînțeles cum poți aprecia riscul la boli infecțioase (corect, de altfel), dar nu poți aprecia ce risc enorm au specialitățile chirurgicale, știindu-se că ai noștri colegi chirurgi sunt permanent nu numai în contact cu sângele și umorile pacienților care pot avea virus hepatic, HIV, bk, etc., ci sunt și cu obiecte tăietoare în mână permanent. 

În afară de riscul imens de contaminarea prin natura specialităților chirurgicale, adăugați postura, miile de ore de stat în picioare, dar mai adăugați și mediul în care lucrează – sala de operație, unde există gaz anestezic în aer. Când decidenții noștri au stabilit sporurile pe specialități, au considerat că specialitătile chirurgicale <merită> 12 la sută. Dincolo de bani, însă, este șocant faptul că medicina muncii nu evaluează bolile profesionale și, mai ales, este halucinant că un medic nu poate beneficia gratuit de analize si tratamente medicale, chiar dacă suferă de o boală profesională.

Această postare nu se vrea în nici un caz a fi una care să nască milă, dimpotrivă, am dorit să aduc în atenția factorilor de decizie, și în special în atenția Ministerului Sănătății, specialitățile chirurgicale. Oricât s-ar supăra unii sau alții pe mine, oricâte comentarii rautăcioase v-ar trece prin minte, eu tot voi spune că, dintre toate specialitățile, cele chirurgicale au fost mereu lăsate la urmă, în ciuda faptului că tuturor ne este clar că medicii chirurgi sunt cei mai expuși riscurilor de toate felurile. Sunt convinsă că toți trebuie să cerem recunoașterea drepturilor chirurgilor, pentru că decenii au fost lăsați la coadă”.

Articolul anterior

Compania românească UiPath obține o nouă finanțare, de 568 milioane dolari, și devine cel mai valoros startup de inteligenţă artificială din lume

Articolul următor

Bucureștiul devine capitala tehnologiei blockchain, în iunie

Articole din aceeași categorie
Total
407
Share