Sindicatul Promedica condamnă fenomenele de corupție din sistemul de sănătate, mai ales pe cele în care acordarea de îngrijiri medicale este condiționată de oferirea de diverse favoruri, însă susține că, „atât timp cât timp pacienții și aparținătorii vor continua să vină cu plicul, fenomenul corupției poate continua”.
În urma afirmațiilor făcute recent de Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, reprezentanții Sindicatului Promedica reamintesc cadrelor medicale, pacienților și aparținătorilor, că „pot și trebuie” să limiteze fenomenul corupției.
Potrivit sindicaliștilor, condiționarea actului medical este o faptă extrem de gravă și dezonorează pe medicul care o practică. Pe de altă parte, cât timp pacienții și aparținătorii vor continua să vină cu plicul, fenomenul corupției în sistemul medical poate continua. „Cutumele sunt destul de greu de combătut, dacă nu sunt conștientizați atât cei care dau, cât și cei care primesc. În astfel de situații, trebuie pedepsit atât cel care dă șpagă, cât și cel care primește. Nu este suficient să-l pedepsești doar pe cel care primește”, explică dr. Eleodor Cârstoiu.
„Este nevoie de schimbarea mentalităților”
Corupţia în sistemul de sănătate se manifestă în cinci direcţii distincte: achiziţii publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor. În acest context, trebuie avută în vedere nu doar conștientizarea medicilor, ci și a pacienților, aparținătorilor și a tuturor celor care au o legătură cu sistemul medical, consideră reprezentanții sindicatului.
„În marile scandaluri de corupție din România, corupătorii i-au dezvăluit pe corupți și ei au scăpat. Și cel care dă șpagă face acest lucru ca să aibă un avantaj. Oamenii vor să fie băgați în față, să fie primii, să fie tratați cu prioritate. Este nevoie de schimbarea mentalităților”, spune dr. Eleodor Cârstoiu.
Un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), cu privire la calitatea serviciilor din sistemul sanitar românesc şi percepţia asupra corupţiei din sistem, arată că aproximativ o cincime din populaţia adultă a României oferă plăţi informale în sistemul public de sănătate. „De multe ori, bolnavii nu au acces la toate serviciile medicale şi plătesc chiar şi pentru cele gratuite. Cei mai mulţi nici nu ştiu că li se încalcă drepturile, dar nici cum pot reclama abuzurile. Din 2003, există Legea nr. 46 privind drepturile pacienţilor. Cu toate că pacienţii români nu își cunosc drepturile, singurele campanii de informare au fost făcute de asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile private”, este concluzia Sindicatului Promedica.