Peste un milion de angajați din economia românească riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați, iar zeci de mii de firme și PFA-uri se pot închide, ca urmare a „coronacrizei” ce afectează deja semnificativ România, arată o analiză realizată de analiștii de la Frames.
În numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilor către populație, organizării de evenimente și HORECA, și-au suspendat activitatea, fapt ce va genera consecințe economice semnificative pe lanțurile de business.
#Salvațieconomia trebuie să devină mai mult decât un hashtag pe Linkedin și celelalte rețele sociale, atrag atenția realizatorii analizei. Restricțiile determinate de pandemia de coronavirus creează probleme financiare într-o economie și așa slab capitalizată, precum cea românească. „Dincolo de măsurile administrative, sanitare, ce au legătură cu stoparea epidemiei, autoritățile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor și PFA-urilor din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerț, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Ele au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate”, afirmă analiștii de la Frames.
Credem că te-ar interesa și: Cum am devenit “neangajabilă”
Potrivit acestora, economia se află cu spatele la zid. „95 la sută dintre firmele din România sunt microîntreprinderi cu cel mult 1-3 angajați și nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricții. Dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plății taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste un milion de angajați vor fi afectați. Unii au fost trimiși deja în concedii fără plată, vor urma șomajul tehnic și disponibilizările”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Un sondaj realizat de firma de consultanță, la comanda Factory 4.0/ Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta, zilele trecute, că mediul de business a fost prins nepregătit. „Peste 70 la sută dintre manageri declarau că nu au nici un plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau nici un fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu-și mai pot onora plățile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-și plătească salariile. Până la insolvență și faliment va mai fi un simplu pas”, spune Adrian Negrescu.
La 31 ianuarie, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme și PFA. Microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de indatorare, 99 la sută (ca pondere a datoriilor totale în active) și reprezintă singurul sector care înregistreaza o capitalizare negativă și are cea mai ridicată rată a pierderii, respectiv -4,5 la sută. „Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajați, vor fi cele mai lovite de restricții. Ele înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanțelor, 233 de zile, cu două luni mai mare decât cea inregistrată înainte de criza financiară. În plus, înregistrează cel mai scăzut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri: 37 la sută”, arată analiza Frames.
#Salvațieconomia cu fapte, nu cu vorbe
În timp ce mediul de afaceri trage semnale de alarmă pe bandă rulantă, autoritățile întârzie să ia măsurile necesare pentru protejarea economiei. „Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor tine lanț, pentru că, pe lanțurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închiși în leasing-uri, în chirii și planuri fanteziste, mizând pe creșterea economică. Acum, când plățile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar asta se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aștepta în maximum două luni”, afirmă analiștii.
Primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget. „Să le dăm patronilor o gură de oxigen, pentru a putea plăti angajații. Un credit fiscal întins pe o perioadă de 6-12 luni este absolut necesar, mai ales pentru microîntreprinderi”, afirmă managerul Frames.
O altă măsură absolut necesară este crearea unui mecanism de finanțare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică. „Guvernul, împreună cu băncile, trebuie să pună la punct un program simplu și ușor de accesat pentru IMM-uri, care să se poată împrumuta rapid, fără birocrație, pentru a-și putea asigura capitalul de lucru. Dobânda trebuie să fie zero sau aproape de zero, iar perioada de acordare să fie de minimum 12 luni”, spun analiștii.
Potrivit acestora, dacă băncile, care au o capitalizare optimă, și statul, care să garanteze împrumuturile, nu vor ajuta economia, întreaga Românie va avea de pierdut. „Suntem încă în prima fază a coronacrizei. Dacă nu se iau măsuri, urmează un adevărat coșmar, cu zeci de mii de firme închise peste noapte, cu lanțuri comerciale prăbușindu-se în câteva zile, cu o rată a șomajului ce poate ajunge rapid la 10-12 la sută. De pierdut vom pierde toți, patroni, angajați, bănci, stat și angajații de la stat”, arată Adrian Negrescu.
Ce trebuie să facă angajații și firmele
Dincolo de ajutorul necesar al statului și sistemului bancar, firmele și angajații au, la rândul lor, responsabilități majore pentru a depăși aceast criză. Potrivit Frames, politica „struțului” trebuie evitată.
„Stoparea plăților în economie, pe principiul <mai bine mor ei, decât eu> este de natură să accentueze blocajul financiar. Și așa plățile se fac, în medie, la patru luni, în economie. Dacă firmele vor stopa plățile către parteneri, cu scopul de a-și asigura un capital de criză, cu siguranță, în cele din urmă, vor cădea și ele în plasa crizei. Oamenii de afaceri trebuie să acționeze solidar, să discute întârirea relațiilor de afaceri”, spun experții de la Frames.
Potrivit acestora, firmele trebuie să evite tentația de a renunța ușor la angajați, în speranța că își vor salva activitatea. „Dacă renunți acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecințele. De unde vei mai găsi salariați specializați în activitatea ta? La ce preț? Cât te va costa să-ți refaci echipa?”.
Potrivit experților, un lucru este sigur în acest moment: antreprenorii trebuie să-și reconsidere planurile de afaceri pentru 2020, să plece de la reevaluarea condițiilor pieței și a implicațiilor pe termen lung. Printre măsurile absolut necesare în condițiile crizei, analiștii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor, alături de reconsiderarea investițiilor.
Și analiza performanței clienților, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.