Companiile își pot reduce semnificativ costurile și își pot crește eficiența dacă implementează corect proiectele de transformare de business și de îmbunătățire continuă, însă greșeli aparent banale fac ca doar unu din patru proiecte să se încheie cu succes.
Aceasta este una dintre concluziile evenimentului How Businesses Innovate, Transform and Continuously Improve, organizat astăzi, în București, de Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R), în parteneriat cu Advanced Thinking, Horváth România și D’Ora Gold & Silver Water.
”75 la sută dintre programele de transformare sau îmbunătățire continuă eșuează, arată un studiu la care au participat circa 800 de lideri din companii de top de pe toate continentele. Sunt câteva motive <standard> pentru acest eșec. Înțelegerea eronată a ce înseamnă cu adevărat un program de transformare și unul de îmbunătățire continuă, inversarea cronologică a derulării programelor sau implementarea lor fără o metodologie cu rezultate dovedite sunt o parte dintre cauzele eșecului”, arată Cristian Matei, fondatorul companiei de consultanță Advanced Thinking Switzerland și coordonatorul grupului de lucru Business Transformation & Continuous Improvement din CCE-R.
- De la învățământul dual, la o carieră în industrie: Donalam angajează 22 de absolvenți, dintre care 11 își continuă pregătirea în Italia
- Marquardt a adus la Sibiu Innovation Week 2026 tehnologiile cu care schimbă industria auto
- Germania: Inteligența artificială va elimina 800.000 de locuri de muncă, în următorii 15 ani, dar va crea la fel de multe
Managementul proceselor de business reprezintă fundația care permite explorarea potențialului unei companii în contextul economic actual, plin de provocări interne și externe.
”Experiența ne-a arătat că o companie care implementează corect un sistem de management al proceselor poate obține o îmbunătățire a eficienței cu până la 25 la sută prin automatizarea lor. Satisfacția clienților crește substanțial dacă se aplică o perspectivă end-to-end, iar reducerea costurilor variază între 10 și 30 la sută prin aplicarea metodologiei lean. Principalii factori ce contribuie la succesul unui proiect de business transformation sunt: obiective și beneficii clar stabilite, claritate și transparență asupra ariilor și proceselor de business în scop, setarea managementului schimbării de la începutul proiectului, suport și implicare din partea top managementului, echipa de proiect trebuie să acopere diferite roluri și să dețină competențele necesare, de business și IT, plan de proiect pragmatic și realist”, explică Maria Boldor, Principal în compania de consultanță Horváth România.
Implementarea proiectelor de business transformation poate fi esențială pentru companiile din România și le poate ajuta să-și optimizeze procesele și să-și dezvolte activitatea în concordanță cu noile tehnologii și tendințe de pe piață, unde și respectarea reglementărilor legale joacă un rol esențial. La CCE-R există un grup de lucru dedicat subiectelor legate de programe de transformare de business și de îmbunătățire continuă.
”O perspectivă legală atentă este necesară pentru a asigura conformitatea cu reglementările din domenii ca protecția datelor personale sau securitatea cibernetică și minimizarea riscurilor juridice aferente acestor domenii. Motivația CCE-R de a crea un grup de lucru în jurul acestui subiect este aceea de a aduce expertiza Elveției, un lider recunoscut în inovare și transformare digitală, pentru a sprijini companiile membre să-și optimizeze activitatea și să rămână competitive pe piață”, declară Teodora Koletsis, avocat asociat al Cabinetului Gruia Dufaut și vicepreședinte al boardului CCE-R.
DESPRE CAMERA DE COMERȚ ELVEȚIA-ROMÂNIA (CCE-R)
Este o asociație non-profit cu o istorie de 22 de ani în România, ce are ca scop facilitarea relațiilor de afaceri între investitorii elvețieni și cei români și oferirea de informații economice și consultanță companiilor interesate să dezvolte afaceri în cele două țări. În martie 2023, a trecut de 100 de companii membre, care au peste 17.000 de angajați în România. Susținută de Ambasada Elveției în România, a devenit, în ultimele două decenii, jucătorul principal al relațiilor economice româno-elvețiene și a construit zece grupuri de lucru, menite să vină în sprijinul membrilor Camerei și a comunităților în care ei activează.