AI nu desființează deocamdată profesii întregi, ci automatizează exact sarcinile prin care absolvenții intrau pe piața muncii și învățau o meserie: cercetarea preliminară, analiza de date, redactarea documentelor standard, realizarea prezentărilor, construirea modelelor financiare de bază sau scrierea codului după specificații clare.
Nu dispar doar anumite tipuri de muncă, ci și etapa de ucenicie prin care un debutant acumula experiență, învăța să recunoască o greșeală și ajungea, în timp, să ia decizii singur. Discernământul pe care angajatorii îl cer acum unui absolvent se forma tocmai prin munca pe care începe să o preia AI.
Prima treaptă a carierei începe să dispară
Pe lângă studiul Stanford, o cercetare realizată la Harvard arată că firmele care adoptă activ AI au redus volumul angajărilor de juniori cu circa o cincime, în timp ce recrutarea profesioniștilor cu experiență a continuat să crească.
Tendința este vizibilă mai ales în tehnologie. Volumul angajărilor de absolvenți în marile companii din domeniu a scăzut cu peste 50 la sută față de 2019, iar tinerii aflați la început de carieră reprezintă circa șapte la sută din noile recrutări Big Tech, față de 15 la sută înainte de pandemie, potrivit SignalFire. Din ianuarie 2024, numărul posturilor entry-level a scăzut cu 29 la sută, conform Randstad.
Fenomenul nu este limitat la SUA. În Marea Britanie, recrutarea absolvenților a înregistrat în 2024-2025 prima scădere de după pandemie, iar în Europa ponderea rolurilor de început de carieră a coborât la minime istorice. Cererea pentru competențe legate de AI crește. Numărul anunțurilor de angajare care solicită astfel de abilități s-a dublat între 2023 și 2025.
AI nu produce încă o apocalipsă a locurilor de muncă, ci un deficit de experiență
La nivelul întregii economii, cercetările nu indică deocamdată o distrugere masivă a locurilor de muncă. Budget Lab de la Yale nu a identificat o modificare majoră a structurii ocupaționale americane în primele 33 de luni de la lansarea ChatGPT.
Un studiu danez a găsit efecte reduse asupra salariilor și orelor lucrate, iar economistul Daron Acemoglu estimează că beneficiile de productivitate produse de AI vor fi, cel puțin pe termen scurt, moderate. Situația debutanților este însă diferită.
Chiar și World Economic Forum, care estimează un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă până în 2030, consideră problema absolvenților suficient de serioasă ca să-i dedice analize speciale. În profesiile afectate de AI, 72 la sută dintre anunțurile de angajare solicită deja competențe de management, iar peste jumătate cer abilități sociale, emoționale și digitale, potrivit OCDE. Cu alte cuvinte, debutantului i se cer încă din prima zi calități asociate până recent unui angajat cu experiență.
Fenomenul a primit deja un nume: „deficitul de experiență”. Angajatorii caută judecată profesională, capacitatea de a lucra cu situații ambigue și discernământ. Numai că aceste abilități se formau după ani de muncă de rutină. Exact munca pe care AI o automatizează.
Universitățile pregătesc studenții pentru ce AI face deja
Aici apare ruptura în sistemul românesc de educație. Universitățile continuă, în mare parte, să folosească aceleași metode de predare și evaluare de acum două decenii. Practica este adesea bifată formal, iar AI este tratată mai ales ca instrument de copiat, nu ca instrument de lucru care trebuie înțeles, verificat și folosit critic.
Studenții sunt evaluați prin rezumate, referate, prezentări, modele financiare standard sau cod scris după șablon. Pregătim excelență în executarea unor sarcini care au devenit aproape gratuite. Problema poate fi observată în cel puțin trei domenii.
Absolventul de drept
Primii ani ai unui tânăr jurist însemnau cercetare, revizuire de documente, redactarea unor clauze standard și pregătirea materialelor preliminare. Acestea sunt printre activitățile pe care modelele lingvistice le pot executa deja foarte bine. Angajatorul nu mai este dispus să plătească pentru cineva care produce un document standard. Va plăti pentru cel care poate verifica rezultatul AI, poate identifica o eroare de interpretare și poate înțelege consecințele juridice ale unei recomandări.
Facultățile de Drept trebuie să introducă folosirea critică a instrumentelor AI, procese simulate, stagii reale și interacțiune directă cu spețe și clienți. Judecata juridică nu se formează prin reproducerea teoriei, ci în situații în care o decizie are consecințe.
Absolventul de studii economice sau de business
Slide-urile, analizele preliminare de piață, memo-urile și modelele financiare de bază, adică o mare parte din activitatea clasică a unui analist junior, pot fi generate acum în câteva secunde. Un debutant care pregătește o prezentare corectă în patru ore concurează cu un instrument care o produce aproape instantaneu. Valoarea se mută în afara livrabilului: către formularea întrebării corecte, înțelegerea unei industrii, relația cu clientul, judecata comercială și capacitatea de a susține un punct de vedere.
Pentru acest absolvent, diploma trebuie completată cu experiență practică: un proiect antreprenorial, un proiect cu miză reală, cunoașterea aprofundată a unei industrii și capacitatea de a folosi AI nu doar pentru a genera conținut, ci pentru a analiza, pentru a compara și pentru a lua decizii.
Absolventul de Politehnică
Cazul inginerilor pare, la prima vedere, mai puțin vulnerabil. Datele arată că unele dintre cele mai mari scăderi ale numărului de angajări de juniori apar chiar în industria software. Scrierea codului după specificații clare, corectarea bug-urilor simple și realizarea testelor unitare sunt activități pe care asistenții AI le pot executa rapid.
Angajatorii caută deja un alt tip de debutant: unul care poate descompune o problemă ambiguă, poate proiecta un sistem, poate înțelege arhitectura tehnică și poate identifica o eroare subtilă într-un cod generat automat. Soluția: structuri de date, sisteme, rețele, arhitectură și proiecte implementate integral. Un inginer trebuie să înțeleagă de ce funcționează un sistem, nu doar să producă o bucată de cod care pare să funcționeze.
România are nevoie de o nouă poartă de intrare în profesii
AI automatizează sarcinile de început de carieră care reprezentau, în realitate, terenul de antrenament al profesioniștilor. Aceasta este adevărata criză. Nu faptul că AI va elimina toate joburile, ci faptul că poate elimina traseul prin care un debutant ajunge să ocupe, în timp, un rol senior.
Absolvenții care vor reuși nu vor fi cei care încearcă să concureze cu algoritmii la viteza de redactare sau procesare, ci cei care dezvoltă ce nu pot oferi aceștia: gândire critică, responsabilitate, capacitatea de a lucra cu oameni și situații ambigue, precum și puncte de vedere formate în contexte cu miză reală. Niciuna dintre aceste calități nu este predată sistematic în universitățile românești.
România are nevoie de câteva schimbări concrete:
- Integrarea explicită a instrumentelor AI în predare și evaluare, în locul unor interdicții imposibil de aplicat;
- Stagii de practică reale, cu responsabilități, obiective și rezultate măsurabile;
- Implicarea angajatorilor în proiectarea ultimilor ani de studiu;
- Evaluări care testează judecata, argumentarea și rezolvarea problemelor, nu reproducerea informației.
Generații întregi au învățat meseria la locul de muncă. Acum, tocmai munca prin care începea acest proces dispare. Dacă universitățile și angajatorii nu construiesc împreună o nouă formă de ucenicie, România riscă să producă o generație calificată pe hârtie, dar fără acces real la experiența cerută de piață.
DESPRE AUTOR
Dr. Victor Iancu este consultant internațional de strategie și transformare de business, fost Partener EY-Parthenon și KPMG, doctor în economie.
