Femeile antreprenor creează noi locuri de muncă atât pentru ele însele, cât și pentru alte persoane. Până aici nimic nou. Asta fac și bărbații antreprenori. Ceea ce este diferit în cazul femeilor este modalitatea specifică de a gândi o afacere și de a da soluții diferite față de bărbați în managementul, organizarea și rezolvarea provocărilor din afaceri, precum și în ce privește valorificarea oportunităților.
Elena Badea
Managing Partner @ Valoria
Diferențe care pot fi depășite.
La mijocul anilor 2000, OECD a recunoscut antreprenoriatul feminin ca fiind un potențial sub-utilizat de creștere economică. Consemnarea diferențelor de gen în cazul antreprenoriatului nu mai este o ipoteză, ci o certitudine verificată prin studii relevante. Potrivit rezumatului din 2013 al documentului Women Entrepreneurship in OECD, probabilitatea de a deține o afacere este mai mare de trei ori în cazul bărbaților decât în cazul femeilor.
Femeile rareori dețin o afacere de mari dimensiuni. Normele culturale, stereotipurile și lipsa unei mase critice de modele feminine în afaceri le demobilizează de multe ori pe femei să urmeze calea antreprenorială și le erodează încrederea în reușita unei astfel de inițiative.
Când, totuși, fac acest pas spre antreprenoriat, provocările lipsei de timp și compoziția rețelei profesionale proprii le determină să înceapă afaceri de mici dimensiuni, cu niveluri scăzute de capital și de finanțare bancară. Aceste obstacole se convertesc în productivitate cu cinci până la 30 la sută mai scăzută în cazul companiilor deținute de femei comparativ cu cele deținute de barbati, potrivit documentului citat mai sus.
Importanța antreprenoriatului feminin.
De ce este important să vorbim despre antreprenoriatul feminin din România? Pentru două motive interconectate:
- Reprezintă și pentru economia noastră un potențial de creștere foarte puțin utilizat
și - Prezența femeilor în antreprenoriat a fost în plan secundar, atât în societate, cât și în mediul de afaceri.
Vă invit să le discutăm succint pe fiecare în parte.
- Potențial de creștere sub-utilizat
Femeile antreprenor crează noi locuri de muncă atât pentru ele însele, cât și pentru alte persoane. Până aici nimic nou. Asta fac și bărbații antreprenori. Ceea ce este diferit în cazul femeilor este modalitatea specifică de a gândi o afacere și de a da soluții diferite față de bărbați în managementul, organizarea și rezolvarea provocărilor din afaceri, precum și în ce privește valorificarea oportunităților.
Dacă bărbații au în mai mare măsură motivații egocentrice în momentul în care decid să devină antreprenori, femeile, cel mai adesea, urmăresc scopuri sociale și au viziuni ce includ impactul pozitiv asupra comunității. Studii academice argumentează că, în România, femeile sunt mai degrabă motivate în a deschide o afacere de nevoia de independenţă şi împlinire profesională pe care nu o regăsesc la locul de muncă, în timp ce bărbaţii sunt conduşi de nevoia de control şi provocări.
De asemenea, studii sociologice arată faptul că afacerile conduse/deținute de femei sunt cu 14 la sută mai orientate spre oportunități și inițiative, cu zece la sută mai concentrate pe etică și integritate, cu nouă la sută mai orientate spre eficiență și eficacitate și cu opt la sută mai active în dezvoltarea angajaților.
- Prezența femeilor în antreprenoriat
În România, femeile reprezintă o minoritate în cadrul comunității de afaceri, deoarece, chiar dacă ele constituie 51 la sută din totalul populației. Conform studiului Mastercard[1] din 2017 asupra antreprenoriatului feminin în 54 de țări din lume, România este pe locul 28, cu doar 25,3 la sută din totalul numărului de afaceri deținute de femei, comparativ cu 30,8 la sută în Spania, 29,6 la sută în Polonia și 27,8 la sută în Ungaria.
Nu numai că prezența femeilor în antreprenoriat este semnificativ mai mică decât cea a bărbaților, dar și domeniile pe care acestea le aleg pentru dezvoltarea afacerilor sunt diferite. Industriile preferate de femei sunt comerțul, educația și serviciile, care de multe ori sunt percepute ca fiind mai puțin importante pentru dezvoltare și creștere economică decât, de exemplu, industria de IT&C sau producția.
Mai mult decât atât, cadrul de reglementare și programele de susținere a antreprenoriatului par să nu ia în considerare nevoile specifice ale femeilor în general și ale femeilor antreprenor în mod specific – greutatea de a combina viaţa de familie cu cea profesională, descurajarea şi neîncrederea, precum şi stereotipurile sexiste care demonstrează că mentalitatea colectivă privind implicarea femeilor din România în afaceri este încă în dezvoltare.
Consecința este că egalitatea de șanse se suspendă. Astfel, chiar dacă se pot numi câteva inițiative binevenite, acestea fie au adresat obiective generale printre care și susținerea femeilor antreprenor, fie s-au consumat într-un exercițiu de sincronizare cu UE, fără consolidarea substanțială a antreprenoriatului feminin.
Ce e de făcut? Propuneri de acțiuni.
- Crearea unei departament guvernamental responsabil cu susținerea antreprenoriatului feminin prin: crearea centrelor de business pentru femei, organizarea unor seminarii de informare și întâlniri de afaceri, informări relevante pentru femeile antreprenor și utile pentru îmbunătățirea condițiilor de dezvoltare a afacerilor deținute de femei.
- Un studiu de impact al rolului pe care îl au femeile în dezvoltarea mediului antreprenorial. Integrarea dimensiunii antreprenoriale feminine în politicile ce privesc IMM-urile, ținând cont în faza de design a acestor politici de impactul asupra antreprenoriatului feminin.
- Înființarea de organizații pentru femeile antreprenor în fiecare oraș care să transfere cunoștințe despre antreprenoriat, să furnizeze instrumente de dezvoltare și promovarea a acestuia, dar și de consiliere și mentorat. Colaborarea între aceste organizații, construirea de parteneriate cu organizații similare din alte țări și aderarea la rețele internaționale care susțin antreprenoriatul feminin.
- Constituirea unui corp de reprezentare a intereselor antreprenoriatului feminin care să propună proiecte de legi și amendamente la cadrul de reglementare actual privind antreprenoriatul feminin.
- Crearea unei platforme online pentru împărtășirea poveștilor de succes, învățarea din provocările parcurse de alte antreprenoare și pentru derularea de programe de mentorare, cu mentori de la nivel național și chiar internațional.
- Evaluarea periodică a impactului fiecărei politici asupra afacerilor deținute de femei și măsura în care afacerile beneficiază de acest politici, obiectivul fiind acela de a identifica căi de selecție și îmbunătățire permanentă a cadrului legislativ.
DESPRE ELENA BADEA
Timp de 15 ani, a fost Director de Business Development si apoi Director de Marketing al unei companii internaționale de top, ce activează în Romania. Are o vastă experiență în business development, account management, marketing corporativ, operațional și marketing digital. A coordonat 38 de cercetări privind mediul de business și antreprenorial din Romania și s-a implicat în programe de formare și coaching pentru manageri și oameni de afaceri, dar și în proiecte de responsabilitate socială și educație. Publică frecvent articole în presa centrală din România și este invitată ca vorbitor la numeroase conferințe naționale pe teme actuale de marketing și business development. În prezent, conduce, ca Managing Partner, compania Valoria.
Despre Valoria Business Solutions
Este o companie de consultanță, training și coaching. „Misiunea Valoria este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională, și în dorința lor de a-și accelera potențialul”, spun reprezentanții companiei.
[1] Mastercard Index of Women Entrepreneur 2017
