Odată cu eliminarea facilităților fiscale din IT, agricultură, construcții și industria alimentară, dar și într-un context economic cu presiune pe mediul de business, firmele din România sunt tentate să transforme contractele individuale de muncă în contracte de colaborare.
Riscul de a primi sancțiuni a crescut semnificativ, mai ales că ANAF a intensificat controalele privind veniturile salariale. Firmele pot plăti amenzi de până la 200.000 de lei, plata retroactivă a impozitului și a contribuțiilor sociale pentru sumele date colaboratorilor, dar și reîncadrarea colaboratorilor ca salariați, avertizează societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații.
Firmele sunt tentate să recurgă la soluții „creative” pentru reducerea costurilor salariale. Însă autoritățile fiscale urmăresc atent aceste practici și colaborează activ cu Inspecția Muncii ca să identifice orice formă de angajare mascată. Inspectorii utilizează instrumente avansate de control, inclusiv raportările fiscale și analiza încrucișată SAF-T, ca să depisteze orice abatere de la lege. Recent, ANAF a descoperit o fraudă de peste un milion de lei la o firmă IT din Iași, unde a constatat că externalizarea serviciilor către colaboratori externi ascundea, de fapt, relații clare de muncă.
- Tendințe în freelancing, în 2025
- Pehart Grup investește în formarea viitorilor specialiști ai industriei hârtiei, prin parteneriate strategice cu școlile profesionale
- Mai puțin de jumătate dintre angajați se așteaptă la o primă de Paști
„Ce pare o strategie de optimizare inteligentă se poate transforma rapid într-un coșmar fiscal: reclasificarea colaboratorilor în angajați, cu recalcularea integrală a obligațiilor fiscale aferente. Simplu spus, cine crede că scapă mai ieftin ajunge să plătească neașteptat de mult. Mesajul ANAF este fără echivoc: statutul colaboratorilor nu este o zonă gri. Interpretările greșite pot costa scump, iar neatenția devine un lux pe care antreprenorii nu și-l permit.
Optimizările artificiale și pseudo-colaborările pot oferi beneficii iluzorii pe termen scurt, însă pe termen lung reprezintă un risc major pentru business. Soluția stă în respectarea legislației și consultarea specialiștilor – cheia pentru un mediu de afaceri sănătos, ferit de sancțiuni și pierderi financiare semnificative”, explică Marius Stanciu, avocat specializat în Drept fiscal și partener la Buju Stanciu & Asociații.
Autoritățile fiscale au intensificat monitorizarea colaborărilor aparent independente, iar experții Buju Stanciu & Asociații semnalează clar: dacă un colaborator lucrează exclusiv pentru companie, pe echipamentele acesteia și într-un program fix, ANAF va considera că acea firmă are, de fapt, un angajat, ceea ce presupune impuneri fiscale suplimentare în urma controalelor. Contribuabilii sunt sfătuiți să reanalizeze colaborările externe ce ar putea fi vizate de astfel de controale și eventuale recalificări fiscale.
Din perspectivă juridică, transformarea angajaților în colaboratori, cu o relație de subordonare specifică unui raport de muncă, poate intra sub incidența conceptului de „muncă nedeclarată”. Codul muncii sancționează munca nedeclarată cu amenzi de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără un contract individual de muncă în regulă. Plafonul maxim cumulativ al amenzilor este de 200.000 lei/ angajator.
„Antreprenorii sunt tentați să diminueze costurile prin colaborări independente, dar o greșeală de încadrare fiscală îi poate duce la pierderi financiare usturătoare, cu obligații de plată retroactive. Economisirea de astăzi devine nota de plată astronomică de mâine.
Atmosfera din mediul de afaceri indică tot mai clar că <portițele> folosite în trecut pentru a economisi la costurile salariale tind să fie închise de autorități. ANAF și Inspecția Muncii trimit un mesaj ferm: respectarea legislației fiscale și a celei ale muncii nu e opțională, iar orice tentativă de eludare poate atrage consecințe importante”, avertizează Marius Stanciu.
Conform Codului fiscal, orice colaborator care muncește în subordonare și folosește resursele și în programul de lucru al companiei poate fi calificat drept angajat. Consecința directă este că impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii sunt recalculate la nivelul contribuțiilor salariale, iar obligația de plată revine (în solidar) angajatorului și angajatului. Cu alte cuvinte, suma plătită colaboratorului este reinterpretată ca un net salarial, peste care se adaugă toate taxele de salarii care nu au fost achitate inițial.
„Invocarea necunoașterii legii sau buna-credință nu funcționează în fața inspectorilor ANAF. Angajatorul poate fi obligat să achite și partea de contribuții a angajatului, și pe cea a angajatorului, iar ulterior își va recupera de la persoanele respective partea ce le revine. Povara fiscală totală poate depăși 40 la sută din sumele brute plătite în colaborare, ilustrând cât de mare poate fi impactul financiar al unei recalificări.
Mai mult, autoritățile fiscale pot recalcula obligațiile pe ultimii cinci ani – termenul general de prescripție fiscală. O schemă aparent avantajoasă pe termen scurt poate genera datorii istorice masive în cazul unui control inopinat. Din acest motiv, recomandăm să existe prudență maximă în configurarea acestor relații de colaborare de la bun început”, subliniază avocatul Marius Stanciu.
Consultanța de specialitate, cheia prevenirii riscurilor fiscale și juridice
În fața acestor riscuri, antreprenorii au la îndemână o soluție esențială: prevenția prin consultanță de specialitate. Avocații le recomandă să apeleze din timp la experți în drept fiscal și dreptul muncii ca să analizeze statutul colaboratorilor și contractele folosite.
Prin consultanță specializată, firmele primesc soluții concrete și legale ca să încadreze angajații în rol de colaboratori și pot reduce cheltuielile, respectând legea și evitând amenzi. Cu o verificare preventivă, pot fi identificate din fașă eventualele probleme de încadrare și este posibilă ajustarea formelor de colaborare înainte ca autoritățile să intervină.
„E mult mai eficient să previi decât să vindeci în astfel de situații. Un audit juridic proactiv al relațiilor de muncă și al practicilor de remunerare poate salva o companie de la costuri ulterioare enorme. Prin consultarea unui avocat specializat în fiscalitate și a unui expert în legislația muncii, managerii pot avea certitudinea că modele de colaborare alese sunt conforme cu legea și evită surprizele neplăcute în cazul unui control”, explică Marius Stanciu.
Buju Stanciu & Asociații este o societate de avocatură de business orientată spre soluții personalizate și pragmatice pentru fiecare client. Echipa sa oferă consultanță juridică în domenii tradiționale ca drept societar, proprietate intelectuală și litigii, dar și în sectoare inovatoare, inclusiv tehnologii emergente ca inteligența artificială și blockchain.
Este membră a Interlegal și Legal Network International și colaborează cu firme de avocatură reputate la nivel internațional, ca să asigure cea mai bună calitate a serviciilor profesionale. Din acest an, este membră a rețelei internaționale Exsus Global. Prin acest parteneriat, firmele din România au acces la o rețea extinsă de specialiști internaționali și beneficiază de expertiză juridică, financiară și de business adaptată nevoilor lor.
