După aproape 15 de ani în care drepturile omului au fost încălcate în spitalele de psihiatrie şi în centrele rezidenţiale şi de protecţie a persoanelor cu dizabilităţi din România, a venit timpul ca statul să-şi asume lipsa de măsuri concrete pentru asigurarea dreptului la sănătate şi viaţă a persoanelor cu dizabilităţi psihosociale, avertizează reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ) și ai Asociaţiei Tonal.
Potrivit celor două organizații, în 2004, într-un interval de trei săptămâni, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, din judeţul Dolj, au decedat 18 pacienţi. Principalele cauze ale deceselor au fost caşexia şi hipotermia. Chiar dacă Guvernul de la acel moment şi-a asumat reforma în domeniul sănătăţii mentale în România, cinci oameni au decedat şi opt au fost răniţi, luna aceasta, în Spitalul de Psihiatrie Săpoca.
„Între aceste două repere sumbre, alte multe mii de persoane cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice, psihosociale sau intelectuale şi-au găsit sfârşitul în instituţii de asistenţă medicală psihiatrică sau protecţie socială din România. Guvernele care s-au succedat au avut la dispoziţie informaţii despre abuzurile, dramele şi decesele din spitalele/ secţiile de psihiatrie şi centrele rezidenţiale unde locuiesc persoane cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice, psihosociale sau intelectuale”, se arată într-un comunicat semnat de Georgiana Pascu, manager de program, și Mugur Frăţilă, psiholog, preşedinte consiliu director Asociaţia Tonal.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Aceștia solicită ca ministrul sănătăţii, prin colaborarea cu ministrul muncii, ministrul justiţiei şi cu procurorul general, să se asigure că măsurile concrete pe care le va dispune vor conduce la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi psihosociale.
Din datele CRJ reiese că în România mor, anual, peste 1.500 de persoane cu dizabilităţi psihosociale, aflate în instituţiile publice de sănătate mintală şi protecţie a persoanelor cu dizabilităţi. Dintre ele, circa 500 au decedat în spitale şi secţii de psihiatrie între septembrie 2017 şi septembrie 2018. Cu toate acestea, informaţii despre cauzele şi numărul deceselor nu există la nivelul Ministerului Sănătăţii. Nu există informaţii centralizate, publice, defalcate despre numărul persoanelor internate, perioada de internare, numărul internărilor nevoluntare sau a celor voluntare, diagnostic, tratament şi personal medical, psihologi şi asistenţi sociali.
Situaţia încălcării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psihosociale, plasate în grija statului în spitale de psihiatrie sau în centrele pentru persoanele cu dizabilităţi, nu este una necunoscută autorităţilor române. CRJ, CEDO, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, Comisarul pentru Drepturile Omului din partea Consiliului Europei, Comitetul Miniştrilor pentru monitorizarea executării hotărârilor CEDO, semnalează această situaţie de 15 de ani. În 2014, CEDO a hotărât că statul român a încălcat dreptul la viaţă al unui tânăr cu o dizabilitate intelectuală, care a decedat în Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă din Poiana Mare, și a observat şi situaţia zecilor de decese ale pacienţilor care au decedat de foame şi de frig în acelaşi spital, şi condiţiile îngrozitoare descrise de diverse organisme internaţionale. Din această hotărâre decurg mai multe obligaţii, pe care statul român a refuzat să le pună în practică.
În perioada vizată, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca au decedat 17 persoane, printre care şi un bărbat de 45 de ani (asfixie mecanică produsă prin spânzurare). 64 de persoane au fost internate nevoluntar. Dintre ele, doar 14 au fost confirmate de o instanţa de judecată. Pentru celelalte, spitalul de psihiatrie a considerat că „nu este cazul” să sesizeze internarea nevoluntară, obligaţie prevăzută de legea sănătăţii mintale. Într-un singur caz a fost exercitat recursul împotriva hotărârii de internare nevoluntară. Pacientul de 31 de ani era internat de 1.270 zile, la momentul colectării datelor.
La Săpoca se aflau, la momentul colectării datelor, 259 de „cazuri sociale”, pacienţi pentru care este necesară identificarea unei măsuri de ocrotire în familie sau în comunitate, însă în lipsa acesteia rămân internaţi pe o perioada nelimitată în spitalul de psihiatrie. 81 erau internaţi de peste zece ani. Spitalul a sesizat Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru doar 159 dintre ei, însă deseori acestea au răspuns că nu au servicii comunitare, că centrele rezidenţiale funcţionează la capacitate maximă sau că ar fi indicat ca persoanele să rămână internate pe perioade cât mai îndelungate, ori nu au transmis un răspuns.
CRJ şi Asocaţia Tonal solicită Ministrului Sănătăţii:
1. Să-şi îndrepte atenţia asupra: a) cauzelor directe şi indirecte ce stau la baza numeroaselor probleme de sănătate mintală la adolescenţi şi adulţi, privind în special decesele din instituţii, abuzul de substanţe, violenţa şi calitatea necorespunzătoare a măsurilor de îngrijire în unităţile spitaliceşti (spre exemplu, Secţia exterioară de psihiatrie din Gura Văii, jud. Mehedinţi sau lipsa serviciilor de sănătate mintală comunitare; b) alocării resurselor specifice pentru îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii serviciilor de sănătate mintală în comunitate, pregătirea şi dezvoltarea profesioniştilor din domeniul medical, psihologic şi al asistenţei sociale; c) necesităţii dezvoltării urgente a serviciilor specializate de sănătate şi a strategiilor care vizează persoanele predispuse la probleme de sănătate mintală şi familiile lor, asigurarea accesului pentru cei care au nevoie de aceste servicii.
2. Consultarea urgentă a pacienţilor sau foştilor utilizatori de servicii de sănătate mintală, familiilor lor şi organizaţiilor neguvernamentale care îi asistă sau reprezintă, pentru a accelera implementarea unor măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii furnizării serviciilor de asistenţă socială şi psihiatrică a persoanelor cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice/ psihosociale/ intelectuale;
3. Monitorizarea atentă şi independentă a respectării drepturilor omului în spitale de psihiatrie, secţii de psihiatrie, centre rezidenţiale sau orice alte unităţi în care sunt asistate medical sau social persoane cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice/ psihosociale/ intelectuale. Legea sănătăţii mintale permite accesul reprezentanţilor în aceste unităţi, dar ordinul ministrului Sănătăţii (2016) restricţionează accesul în unităţile sanitare. Rapoartele de monitorizare transmise managerilor şi ministrului pot contribui la prevenirea încălcării drepturilor omului în cazurile internărilor în spitalele/ secţiile de psihiatrie şi pot semnala diferite situaţii de risc în care se pot afla persoanele aflate în grija statului român
4. Monitorizarea riscului de abuz de substanţe psihotrope/ psihoactive din partea medicilor, abuz care poate apărea prin supra-prescriere/ supra-administrare de substanţe psihotrope/ psihoactive, pentru a compensa deficitul de personal, de personal specializat sau de programe terapeutice complementare terapiei medicamentoase.
5. Modificarea prevederilor Anexei 6 a Ordinului 488/2016 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, privind autorizaţia acordată pentru vizite reprezentanţilor ONG-urilor în unităţi sanitare („Autorizaţia este valabilă numai în perioada pentru care s-a făcut solicitarea, însoţită de acordul privind accesul al managerului unităţii sau al înlocuitorului de drept al acestuia şi avizată în prealabil de medicul curant, care va aprecia oportunitatea vizitei din punct de vedere clinic.”), ce contravine articolului 47 din Legea sănătăţii mintale și condiţionează accesul pentru efectuarea vizitelor de monitorizare de acordul managerului instituției.
„Considerăm oportun şi necesar ca ONG-urile independente să primească/ reprimească posibilitatea de a vizita neîngrădit orice unitate de îngrijire şi asistenţă unde sunt îngrijite persoane cu afecţiuni sau dizabilităţi psihice/ psihosociale/ intelectuale, pentru a garanta o monitorizare continuă şi independentă a furnizării de servicii şi asistenţă socială şi psihiatrică”, transmit reprezentanții celor două organizații.