Tendințele și raportările fiscale din România și la nivel internațional, impozitul minim global, impozitele pe veniturile din salarii, dificultățile întâmpinate la întocmirea contractelor și actelor adiționale, monitorizarea fiscală a comerțului online, digitalizarea ANAF, RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T, prețurile de transfer sunt câteva dintre subiectele abordate la ediția Tax & Finance Forum, organizată de BusinessMark în 4 aprilie.
Evenimentul a reunit peste 350 de specialiști din domeniu, la JW Marriott Grand Hotel Bucharest și online, și a inclus două sesiuni de prezentări. A fost moderat de Mihaela Mitroi, Managing Partner, Global Tax Advise – GTA. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.
Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în Tranzacții, EY Romania, a prezentat tendințele globale în impozitarea companiilor – impozitul minim global.
“Ce s-a întâmplat în ultimii ani? E vorba despre presiuni care vin din partea firmelor, în primul rând, care își doresc un venit cât mai bun, în funcție de investițiile pe care le fac. Peste asta s-a mai suprapus o rată a inflație ridicată, dar și războiul economic – nu mă refer la cel din Ucraina, ci la cel dintre SUA și China, care este mult mai dur și care ne afectează pe toți.
În acest context, OECD și celelalte foruri internaționale încearcă să găsească o metodă astfel încât lucrurile să fie cât mai rezonabil împărțite între țări, iar bugetul de stat al fiecărui stat în parte să reflecte situația economică a țării respective cât mai corect. Una dintre metode este impozitul minim global. OECD a dezvoltat cu ceva timp în urmă o strategie cu doi piloni. Pilonul 2 avea ca scop, în general, nu doar în UE, alocarea de venituri la bugetele de stat ale țărilor respective, în funcție de activitatea economică a firmelor, în funcție de angajații pe care firmele îi au în respectivele țări și în funcție de activele folosite de firme în respectivele țări.
De ceva timp, în multe țări – SUA, Franța, Marea Britanie -, există o serie de reguli de realocare a profiturilor în grup, astfel încât să se ajungă la o rată de taxare rezonabilă și să se atragă impozitele în țările în care se întâmplă activitatea, doar că acum a apărut acest prag global de 15 la sută. Modul de calcul este destul de complicat – include o bază, care are niște excepții, și niște reguli de tranziție destul de greu de înțeles și de aplicat. Mai există un aspect important aici: s-a dat, prin directivă europeană, libertate țărilor cum să implementeze aceste prevederi în legislația locală”.
- Timișoara se pregătește pentru o nouă ediție Angajatori de TOP: cel mai mare eveniment de carieră din Banat
- Kärcher deschide în România un centru de servicii globale pentru filialele grupului de pe mai multe piețe
- „Generația Z nu știe să muncească”. Ce nu învață tinerii la facultate și descoperă abia la primul loc de muncă?
Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre impozitul pe veniturile din salarii.
“Atenție mare la clauza de mobilitate! În Codul Muncii, care a fost modificat, apare această clauză – sunt situații în care angajatorul e obligat să o aibă, dar nu s-o și remunereze. Totul este la înțelegerea dintre angajator și angajat. Dacă clauza de mobilitate este remunerată, remunerația este neimpozabilă în limita a 2,5 ori nivelul legal al diurnei, dar, după ce se calculează acest nivel, suma obținută se duce în calculul a 33 la sută din salariul de bază.
Vreau să accentuez că toate aceste venituri neimpozabile care intră în plafonul de 33 la sută sunt plafonate dublu – fiecare are un plafon individual și doar ce se încadrează în acel plafon individual intră în calculul plafonului de 33 la sută. Dacă oricare din aceste venituri depășește plafonul individual, partea care îl depășește din start se duce la venituri asimilate salariilor.
Un alt venit ce intră în baza de calcul a veniturilor neimpozabile de 33 la sută îl reprezintă contravaloarea hranei, dacă nu se acordă tichete de masă. Și cazarea și contravaloarea chiriei, în limita unui plafon neimpozabil de 20 la sută din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, trebuie să țină cont de anumite condiții”.
Monitorizarea fiscală a e-comerțului este un alt subiect abordat la Tax & Finance Forum 2023.
Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax Romania, Noerr: “Pentru mine, comerț înseamnă relația dintre furnizor și consumator. În măsura în care vorbim despre furnizor și consumator și despre comportamentul consumatorului, evident că acesta migrează tot mai mult către zona online. E mai simplu, putem cumpăra orice de pe site-urile de specialitate. Mai sunt și alte zone, care sunt mai gri. Există inițiative care pot conduce spre o zonă de nefiscalizare, sancționată de autoritățile fiscale.
După ce au început să se prindă autoritățile fiscale că există un flux sau fluxuri numeroase ce scapă impozitării pe consum în UE, s-au gândit și au venit cu un pachet de TVA pentru comerțul electronic, care a intrat în vigoare în 2021. A fost o inițiativă vizibilă și amplă, iar mecanismele prin care s-a implementat au fost destul de complexe.
Pachetul este amplu și are multe elemente, dar mai sunt câteva pe care trebuie să le ținem minte. Dintr-o dată, platformele online au căpătat un rol important în acest ecosistem digital. Pe lângă faptul că ele consolidează, asigură transportul, depozitarea, duc coletul la consumatorul final, capătă și obligații fiscale. Acum aceste platforme trebuie să plătească taxe, să se asigure că importurile sunt raportate corect, că TVA este colectat din statul membru al consumatorului, că s-a înregistrat corect într-un stat anume și plătește TVA pentru toate țările în care sunt comercializate produsele. Aici există și obligații noi: prin implementarea unei reguli ce spune că atunci când avem colete cu o valoare intrinsecă mai mică de 150 de euro, care nu sunt țigări, băuturi, etc., se aplică un sistem opțional, așa încât cineva trebuie să declare undeva importul, urmând ca vânzarea să fie impozitată în UE”.
Roxana Popa, Director, Servicii Fiscale, PwC Romania, a prezentat tendințele și raportările fiscale, în linie cu reglementările internaționale.
“Toate prevederile și modul în care se aplică raportarea DAC7 de către platforme și operatorii de platforme sunt prevăzute în Codul de Procedură Fiscală. Încă nu avem un ordin ANAF cu normele de aplicare, cele care ne vor spune cum să ne înregistrăm platforma, cum să facem această declarație și, mai ales, cum să putem transfera informații și către alte state unde platforma este activă.
Este important să știm că aceste date vor fi schimbate între autoritățile fiscale din țările în care platforma este operațională, iar noi ne putem înregistra într-un singur stat. DAC7 vizează tranzacțiile pentru operatori mici, pentru persoane fizice, dar este posibil să ne afecteze și dacă avem un website care poate să facă o intermediere pentru unul-doi parteneri de afaceri.
Trebuie să analizăm impactul DAC7 și dacă nu avem o platformă de tip marketplace. Spre exemplu, dacă vindem anumite bunuri și poate intermediem o vânzare de asigurări sau alte tipuri de servicii, trebuie să vedem dacă nu cumva pentru acel partener de afaceri sau acel serviciu suplimentar nu va trebui să facem și noi o declarație de tipul DAC7”.
Iacob Buga, Dispute Resolution Manager, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre dificultățile generate de modalitatea de întocmire a contractelor și actelor adiționale.
“Modalitatea de întocmire a contractelor și actelor adiționale subsecvente, prin care ele sunt modificate, reprezintă <izvorul> de motive și pretexte pentru a susține că este vorba despre tranzacții artificiale, de tranzacții dictate, că în ultimă instanță nu s-a întâmplat nimic, că sunt niște hârtii fără valoare.
Prima chestiune este cea legată de voința părților – care este angajamentul efectiv, agreat de părți, în momentul în care a fost încheiat contractul. Aici apar primele dificultăți, pe fondul nedefinirii termenilor cu care se operează în cuprinsul contractelor, a necorelărilor între diferite elemente contractuale și a unor tehnici care sunt tot mai rare, dar, totuși, există – și anume aceea de a încheia un contract și de a-l modifica în același timp.
O situație pe care am avut-o și care încă nu a fost tranșată în instanță e legată de faptul că într-un contract se preciza că prețul unor servicii se determină prin raportare la costurile directe și indirecte pe care le-a suportat prestatorul, în contextul prestării respectivelor servicii. Organele fiscale, ținând cont de faptul că termenii <costuri directe și indirecte> sunt definite de reglementările contabile, au luat acele definiții, le-au comparat cu modalitatea în care a fost calculat respectivul preț și au ajuns la concluzia că, din perspectivă contabilă, au fost integrate o serie de costuri care nu sunt nici directe, nici indirecte. Problema e că cei care au redactat contractul nu s-au gândit la termenii respectivi – ei au avut în vedere altceva”.
Andrada Pleș, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre dificultățile în contextul probării prestării serviciilor intragrup.
“Am avut recent o inspecție fiscală în care două societăți – una plătitoare de impozit pe profit, una plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor – prestau servicii spre societăți terțe. Cea plătitoare de impozit pe profit presta către societăți din România și din străinătate, iar cealaltă doar către beneficiari locali. Obiectul contractual prevedea multe tipuri de servicii, ce urmau a fi facturate la rată orară, în funcție de numărul total de ore. În modalitatea practică de desfășurare s-a decis să se facă o subcontractare de la societatea plătitoare de impozit pe profit la societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor, iar singurele dovezi care au existat pentru aceste prestări au fost formate dintr-un deviz în Excel, cumulând 150 de ore pe lună, la prețul de 20.000 de euro.
Când s-au cerut justificări din partea organelor de control, acestea nu s-au putut oferi, nu s-au putut prezenta comenzile stabilite conform contractului. Argumentul suplimentar din partea echipei de control a vizat faptul că societatea plătitoare de impozit pe profit avea 22 de persoane în funcții pentru care puteau să-și desfășoare obiectul contractual, iar societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor avea două, moment în care au spus că atât timp cât societatea plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor avea și propriii clienți, nu se poate justifica prestarea serviciilor, prin faptul că nu se poate prezenta documentație justificativă de niciun fel și a fost folosită, practic, artificial toată această structură, pentru a se diminua baza impozabilă în societatea plătitoare de impozit pe profit și de a se impozita artificial aceste venituri la o valoare favorabilă, în societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor.
Noi nu considerăm la modul general că trebuie ca un organ de control să ne spună sub ce formă ne putem desfășura sau nu activitatea sau să ne spună că, dacă avem 22 de persoane care pot presta, nu avem dreptul să luăm un subcontractor independent. Nu este la latitudinea lor. Toată această analiză are în spate un cost de beneficiu de alocare a costurilor, dar în momentul în care eu nu pot justifica nimic din ce a fost prestat, evident că argumentele vor curge, ca într-o avalanșă, și ne va face foarte grea poziția noastră de a apăra contribuabilul”.
A doua sesiune a conferinței a fost deschisă de Daniela Teodoru, Director General, ANAF – Direcția Generală Coordonare Control Fiscal, și Sia-Nicoleta Jiru, Director, ANAF – Direcția Generală Coordonare Control Fiscal, care au vorbit despre digitalizarea ANAF.
“Cam de trei ani, ANAF este într-un proces de transformare ce vizează, în special, digitalizarea. Pandemia ne-a ajutat să accelerăm acest proces. În 2020, când toată lumea era închisă în casă, ANAF și activitatea controlului fiscal trebuiau să se deruleze în continuare, pentru că măcar o parte dintre agenții economici aveau nevoie de sprijinul ANAF – vorbesc despre cei care solicitau la rambursare sume în contul TVA. Aceste rambursări trebuia să fie soluționate, pentru ca banii să se întoarcă către mediul de afaceri și investiții.
Alternativ, am început să ne gândim cum am putea să ne desfășurăm activitatea de control fiscal de la distanță. În octombrie 2020, am promovat niște ordine de președinte pentru reglementarea procedurilor de verificare documentară. Această procedură de control fiscal exista de când există Codul Fiscal, însă nu a fost reglementată procedural. La finalul lui 2020, am reușit această procedurizare și a ajuns ca o activitate de control fiscal să se desfășoare cu interacțiune minimă cu contribuabilul, de la distanță, de la birou.
Eforturile de digitalizare s-au concentrat pe mai multe paliere: conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, SAF-T. A fost un început greu, însă a pregătit terenul pentru anul acesta. Din perspectiva marilor contribuabili, peste 80 la sută s-au conformat, iar cei care nu au reușit ne-au adus la cunoștință că depun toate eforturile, că au anumite impedimente. În ianuarie și februarie, peste 15 la sută dintre contribuabilii mijlocii s-au conformat. Sperăm ca în 2025 să reușim să implementăm și la contribuabilii mici fișierul standard”, a explicat Sia-Nicoleta Jiru.
Daniela Teodoru: “Anul viitor, din 1 ianuarie 2024, vom începe un proiect-pilot pentru monitorizarea pe orizontală a contribuabililor, ce presupune o colaborare cu contribuabilii ce vor opta pentru programul-pilot, așa încât, în funcție de planul de afaceri, obiectul de activitate, strategiile de investiții sau de dezvoltare, i se va acorda asistența necesară.
Pe perioada monitorizării, numai dacă prezintă risc, contribuabilul va fi selectat în programul de control. Va fi un parteneriat deschis, confidențial, iar noi vom pune la dispoziție toate resursele, așa încât pe perioada de monitorizare să eliminăm orice fel de risc, iar business-ul respectiv să fie conform cu reglementările fiscale. Pe de o parte, este un beneficiu al organului fiscal, dar cred că e și un beneficiu al contribuabilului, care are o siguranță a business plan-ului”.
Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de impozite indirecte, EY Romania, a vorbit despre re-startul sistemului fiscal: SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport.
“Vedem un parcurs al e-Factura în ultimii ani. Am început spre final de 2021, cu o ordonanță de urgență care ne introducea în lumea e-Factura, opțională pentru relația B2G și B2B. La începutul lui 2022 s-a anunțat deja obligativitatea e-Factura pentru bunurile cu risc ridicat, care a intrat în vigoare din iulie 2022. Avem și e-Factura pentru facturile emise în baza voucherelor de vacanță, din 1 aprilie. Tot din vara anului trecut, e-Factura este obligatorie pentru canalul B2G – nu pentru toate facturile emise către autorități publice; și aici trebuie avută în vedere o legislație specifică. Insist asupra acestui punct, pentru că este un pilon asupra căruia s-ar putea să se construiască în momentul în care trecem la factura generalizată.
E-factura pe relația B2G implică faptul că singurul document original care servește drept factură și stă la baza deducerii și colectării TVA-ului este XML-ul transmis prin platforma ANAF către beneficiarul government, instituție publică. În aprilie suntem programați în Consiliul UE, pentru a obține derogarea României de a implementat e-Factura cu caracter generalizat, pentru că o astfel de trecere nu se poate face neobținând această excepție din partea UE. Nivelul de încredere la nivelul Administrației Fiscale în obținerea acestei derogări este destul de mare”.
Un alt subiect abordat la Tax & Finance Forum a vizat principalele modificări aduse Codului de Procedură Fiscală, prin raportare la OUG 188/ 2022, cu accent pe modificările ce sunt în vigoare.
Răzvan Brătilă, Managing Associate, Reff & Associates | Deloitte Legal: “Modificările urmăresc conformarea voluntară a contribuabililor, lucru de dorit și care e și în Occident un deziderat. Modificările principale pe care le voi prezenta vor fi: accesul la dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal, eficientizarea inspecțiilor fiscale, prin raportare la modalitatea de comunicare între Fisc și contribuabil, avantajele notificării de conformare și verificarea documentară – așa-numitul viitor al controlului fiscal.
Dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal este o instituție nou-instituită și reglementată în Codul de Procedură Fiscală, ce conține documentele și informațiile care stau la baza constatărilor organelor de control. Asta înseamnă că documentele și informațiile vor fi centralizate într-un singur loc, iar contribuabilul va avea acces la ele în timpul inspecției fiscale. E o măsură mai mult decât binevenită, întrucât transparentizată activitatea de control și conferă contribuabilului posibilitatea de a-și exercita într-un mod cât mai complet dreptul la apărare”.
Nilanjan Nag, Transfer Pricing Manager, PKF Finconta, a vorbit despre prețurile de transfer – aspecte practice, studii de caz și relevanța acestora la nivelul României.
“HP a acordat o serie de împrumuturi către subsidiarele sale din străinătate, utilizate pentru finanțarea desfășurării activității. Împrumuturile au fost structurate ca datorii cu dobânzi fixe și scadență. Serviciul Federal de Administrare Fiscală (IRS) a verificat declarațiile fiscale ale HP pentru anii 2006-2007 și a stabilit că împrumuturile intra-grup ar trebui să fie reclasificate în aport la capital.
IRS a susținut că împrumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de bună credință, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate în mod adecvat și nu aveau termeni de rambursare semnificativi. HP a susținut că împrumuturile erau datorii de bună credință și că au fost structurate și documentate în mod corespunzător, în conformitate cu normele fiscale și contabile aplicabile.
Curtea Supremă a decis în favoarea IRS, considerând că împrumuturile intra-grup ar trebui reclasificate în aport la capital. Instanța a constatat că împrumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de bună credință, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate în mod adecvat și nu aveau termeni de rambursare semnificativi. Instanța a mai constatat că împrumuturile făceau parte dintr-un plan mai amplu al HP de a evita impozitele din SUA prin transferarea veniturilor către filialele sale străine. Decizia instanței a clarificat factorii relevanți pentru a determina dacă un împrumut intra-grup ar trebui reclasificat în aport la capital. Decizia a subliniat și importanța documentării și structurării adecvate a tranzacțiilor intra-grup pentru a evita consecințele fiscale negative”.
Eveniment organizat de BusinessMark pe 4 aprilie, la București și online.
- Partenerii conferinței au fost: EY România, Noerr, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA
- Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali, BRCC – British Romanian Chamber of Commerce
- Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
- Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust
- Parteneri media: AngajatorulMeu.ro, spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, Femei în Afaceri
DESPRE BUSINESSMARK – EVENTS DESIGNED TO MAKE AN IMPRESSION
Din 2013, a organizat 259 evenimente “concept propriu”, 121 proiecte de event management și 69 de evenimente online. A avut alături 4.020 speakeri și 61.000 de participanți, în opt orașe din România. Își dorește să-și pună amprenta în viețile profesionale ale participanților, să producă un impact concret. Își propune să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și pentru a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele “concept propriu”, organizează evenimente construite pentru partenerii săi, evenimente gândite împreună cu ei și adaptate obiectivelor lor. BusinessMark este alături, pas cu pas, de cei aflați în căutarea unei echipe profesioniste, care să organizeze evenimente B2B. Ei conta pe experiența companiei în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție, și până la optimizarea eficientă a bugetului.