Adaptabilitatea și dezvoltarea profesională sunt esențiale pentru a răspunde eficient noilor provocări din peisajul economic global în schimbare.
Claudia Sofianu
Partener, People Advisory Services Leader @ EY România
Nicoleta Dumitru
Senior Manager, People Advisory Services @ EY România
Analiza Forumului Economic Mondial din 2023 ne oferă o perspectivă asupra transformărilor ce vor marca piața muncii în următorii ani și evidențiază că 23 la sută dintre locurile de muncă existente vor suferi schimbări substanțiale, iar recalificarea sau îmbunătățirea competențelor va fi necesară pentru șase din zece angajați, până în 2027.
Factorii motivaționali în dezvoltarea carierelor
În paralel cu considerentele instituționale, angajații vin cu noi așteptări referitoare la angajatori, inclusiv pe fondul creșterii efortului lor pentru obținerea recompensării, efort aflat, paradoxal, în oglindă cu deprecierea puterii reale de cumpărare. În urma pandemiei, a crescut accentul pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională și către alegerea locurilor de muncă cu program flexibil și s-a ajuns mai des la opțiuni de telemuncă și de joburi part-time. Mai mult decât atât, a devenit tot mai clară dorința angajaților de a lucra pentru companii care oferă, pe lângă aceste valențe de wellbeing, și oportunități reale, relevante și accelerate de creștere și dezvoltare personală.
Această perspectivă vine însoțită de recunoașterea faptului că derularea unor programe de calificare și îmbunătățire a competențelor este imperativă: de exemplu, în 2023, doar 28 la sută dintre români aveau competențe digitale de bază, comparativ cu 83 la sută în Țările de Jos și 82 la sută în Finlanda (Eurostat, 2023).
- Poșta Română lansează o platformă de recrutare „revoluționară”: peste 500 de candidați înscriși în prima lună
- Chinezii de la Haier închid fabrica de frigidere din România. Sute de angajaţi vor fi concediaţi colectiv
- Camelia Ene, ex-CEO la MOL România, preia frâiele holdingului ROCA Industry
Angajații români își exprimă dorința să se dezvolte profesional, să avanseze în carieră sau chiar să exploreze noi domenii de activitate. Conform EY Upskilling Survey Romania, principala motivație care îi determină pe angajați să participe la programele de calificare și creștere a competențelor este dezvoltarea personală, cu un scor mediu de 4,6 din 5, fiind votată de 73 la sută dintre participanții la studiu, din care 70 la sută cu notă maximă.
Următoarele motivații pentru dezvoltare sunt avansarea în cariera actuală, dar și obtinerea abilităților pentru a schimba carieră către o nouă arie de activitate, cu 53 la sută, respectiv 48 la sută dintre angajați interesați de aceste perspective. Cel puțin la fel de interesant este și scorul obținut de motivația dezvoltării unei afaceri proprii, aflată pe locul patru: 41 la sută dintre participanți sunt interesați să participe în programe de creștere a abilităților cu scopul de a le servi în acest scop.
Aceste cifre subliniază o tendință clară a forței de muncă de a căuta creștere și împlinire la nivel profesional și personal, impunând astfel ca organizațiile care își doresc să atragă resursele dorite, fie doar și pentru durate determitate, să ofere nu doar un loc de muncă, ci un traseu clar de dezvoltare aliniat cu aceste aspirații ale angajaților.
O radiografie a competențelor actuale
Studiul EY Upskilling Survey Romania dezvăluie că, în ciuda unei recunoașteri extinse ale importanței dezvoltării competențelor, 73 la sută dintre respondenți consideră valoroasă îmbunătățirea competențelor, indiferent de impactul direct asupra muncii proprii, și că există un decalaj între competențele deținute și cele necesare pe piața muncii.
Dintr-o altă perspectivă, analizând gradul actual de competență al participanților la studiu, pe baza propriilor declarații, se observă două mari categorii: competențe aparent aflate deja în portofoliul celor chestionați și, cel putin teoretic, ușor utilizabile, și competențe care au nevoie urgentă de upskilling.
În prima categorie, respondenții studiului plasează atât abilități tehnice, precum competențele digitale, analiza datelor și limbile străine, cât și zone soft, ca gândirea critică și inteligența emoțională. În toate aceste cazuri, peste 70 la sută dintre cei intervievați spun că dețin nivelul solicitat de competențe.
Zonele în care participanții se declară mai puțin calificați sunt cele apărute mai de curând pe harta dezvoltării: inteligența artificială (AI), securitatea cibernetică sau noile tehnologii verzi. Și aici, însă, între 35 la sută dintre ei, în cazul IA, și 25 la sută, în cazul tehnologiilor verzi, susțin că nivelul lor de competență este cel puțin cel necesar.
Analizând competențele plasate de către respondenții studiului în cele două categorii, devine meritorie ipoteza accesibilității. O evaluare independentă a cunoștințelor și abilităților real deținute ar putea confirma dacă apropierea conceptuală a definiției, înțelegerea a ce este și ce nu este o anumită competență, influențează în sens pozitiv auto-evaluarea nivelului practic de competență într-o anumită arie. Exemplificând, înțelegerea, chiar și la nivel de ansamblu, a ce presupune gândirea critică, duce și la declararea unui nivel ridicat de competență în aceasta?
Sinergia dintre gândirea critică și inteligența artificială
Programele dedicate gândirii critice sunt dintre cele mai puțin întâlnite în companii. Analizând programele existente de dezvoltare în paralel cu scorul acordat importanței lor, pentru formarea gândirii critice apare cel mai mare decalaj între recunoașterea valorii teoretice și accesul la programe: 45 la sută dintre respondenți recunosc importanța cursurilor de gândire critică și doar 20 la sută spun că au acces la acestea.
Considerată și în analiza Forumului Economic Mondial drept cea mai relevantă țintă a programelor de formare, formarea gândirii critice necesită o prioritizare urgentă, esențială ca să susțină inovația și capacitatea de adaptare a angajaților în fața noilor provocări.
Pe de altă parte, AI începe să fie integrată pe scară largă în operațiunile companiilor, iar analiza Forumului Economic Mondial indică faptul că aproximativ 75 la sută dintre companii o vor adopta în viitorul apropiat.
Studiul EY arată că dobândirea competențelor în AI este percepută ca un avantaj competitiv pe piața muncii. 72 la sută dintre respondenți consideră că aceste competențe le vor îmbunătăți perspectivele de găsire sau schimbare a locului de muncă.
În acest peisaj, ar trebui ca gândirea critică să fie privită în competiție cu AI sau mai degrabă ca o abilitate vitală ce poate îmbunătăți modul în care tehnologia este folosită și înțeleasă? Pot fi potențate cele două tipuri de inteligență una de cealaltă sau prin definiție se anulează reciproc?
Abilitatea de a analiza critic informațiile și de a lua decizii informate devine esențială într-o eră în care AI influențează tot mai multe aspecte ale vieții profesionale. În acest sens, este de dorit ca programele de dezvoltare profesională să includă și să valorifice această sinergie între gândirea critică și AI, pregătind angajații nu doar pentru cerințele actuale, ci și pentru viitorul tehnologic care se profilează.
Parteneriatul strategic pentru educație și învățare
În fața schimbărilor de amploare ale pieței muncii, colaborarea între stat, universități și companii devine un pilon fundamental pentru oferirea de programe de recalificare și îmbunătățire a competențelor. Un astfel de parteneriat strategic este vital pentru a ne asigura că forța de muncă din România rămâne competitivă și adaptabilă.
În timp ce 72 la sută dintre respondenții la studiul EY cred că angajatorii ar trebui să ofere programe de recalificare, un procent și mai ridicat, 81 la sută, consideră că și guvernul și instituțiile naționale trebuie să joace un rol activ în susținerea acestor inițiative.
Instituțiile de învățământ ar trebui să contribuie și prin oferirea de programe de recalificare gratuite, care să consolideze accesul egal la oportunități de învățare. Această idee este susținută de 62 la sută dintre respondenți, care consideră că o astfel de măsură ar putea democratiza accesul la educație și ar sprijini dezvoltarea profesională a tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor economic.
În timp ce majoritatea respondenților, 57 la sută, consideră că, în companii, departamentul de Resurse Umane ar trebui să fie principalul responsabil pentru aceste inițiative, dată fiind expertiza HR-ului în identificarea nevoilor de formare și în gestionarea proceselor de dezvoltare profesională, este încurajatoare valoarea rezultată pentru auto-asumarea în învățare: 35 la sută dintre participanți susțin că responsabilitatea pentru dezvoltarea profesională le revine lor.
Ca să consolideze parteneriatul strategic dintre mediul de afaceri și cel academic, este esențial ca firmele să colaboreze activ cu instituțiile de învățământ. Această colaborare poate contribui la ajustarea curriculei universitare, astfel încât să reflecte cerințele dinamice ale pieței muncii și ca să asigure că absolvenții sunt pregătiți să facă față cu succes provocărilor specifice unui peisaj economic în continuă transformare Totuși, orizontul de timp pentru punerea în aplicare a unei astfel de abordări colaborative este chestionabil. Este, așadar, preferabilă, la nivel personal și concertat, în organizații, încurajarea învățării la nivelul cel mai granular posibil. Deseori, aceasta poate fi făcută sau optimizată, prin flexibilizarea curriculei de învățare până la nivel de individ și încurajarea discreționarului personal.
În felul acesta, prin autoreglare a echilibrelor efort-rezultate, va rezulta un ecosistem educațional robust, care să pregătească profesioniștii pentru provocările și oportunitățile de mâine.
DESPRE EY
Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, furnizează, prin intermediul celor peste 900 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță, către companii multinaționale și locale. Are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.
