Peste două treimi dintre români (66,8 la sută) se arată dispuşi să facă o schimbare totală în cariera lor şi să opteze pentru reconversie profesională, iar o treime (33,2 la sută) ar face asta doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, arată studiul global „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling”, realizat de BestJobs şi Boston Consulting Group.
Respondenţii din România care consideră că locul lor de muncă va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în digital & analiză şi automatizare (59 la sută), IT şi tehnologie (52 la sută), finanţe şi audit (45,6 la sută). Cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31 la sută), juridic (24 la sută) şi asistenţă socială (23 la sută).
Doi din trei români sunt dispuşi să o ia de la zero în carieră, ca răspuns al schimbărilor tehnologice, iar şapte din zece dedică timp semnificativ într-un an învăţării pentru a-şi perfecţiona aptitudinile, ca să facă faţă provocărilor aduse pe piaţa muncii de tendinţe majore precum avansul tehnologic şi globalizarea. La polul opus, 33,2 la sută nu sunt dispuşi să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit şi ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii. 26 la sută petrec puţin timp pe an pentru a-şi dezvolta competenţele.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Angajaţii de la nivel global sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61 la sută dintre ei afirmă că propriile locuri de muncă vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din America Centrală, Marea Britanie, China şi România. Angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri sunt în Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia şi Japonia.
În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7 la sută), IT & tehnologie (41 la sută), digital & analiză şi automatizare (40,3 la sută). Cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4 la sută), media şi informaţii (25,4 la sută) şi juridic (23 la sută).
România se situează pe locul 31 în rândul ţărilor analizate, în ceea ce priveşte timpul alocat de angajaţi pentru învăţare şi dezvoltare profesională. Circa 71 la sută dintre respondenţi alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activităţi. Cei mai mulţi vin din ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.
Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu circa 90 la sută dintre angajaţi. Pe de altă parte, cei din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53 la sută pentru fiecare dintre aceste ţări.
În România, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din vânzări (78,3 la sută), media şi informaţii (78 la sută), achiziţii şi logistică (74,4 la sută). La polul opus se află cei din IT (54 la sută), ştiinţă şi cercetare (53,9 la sută) şi juridic (53,6 la sută).
La capitolul resurselor folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi români (69,3 la sută) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe training-ul la job (66,8 la sută), pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. O pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24 la sută) şi cursurile online (20 la sută).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 366.000 de oameni din 197 ţări. La sondaj au răspuns 19.099 de români, dintre care 37 la sută cu vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, 34 la sută între 31 şi 40 de ani şi circa 19 la sută între 41 şi 50 de ani. 46,2 la sută sunt absolvenţi de facultate, 30,2 la sută au studii de master, 20,7 la sută au terminat doar liceul, în timp ce 1,2 la sută au doctorat.