Pe măsură ce pandemia şi restricţiile guvernamentale au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini, hotelurile din România înregistrează rezultate negative record.
Potrivit unui sondaj Cushman & Wakefield, realizat în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), pandemia a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier local. 64 la sută dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19 în România.
După declararea stării de urgenţă, în 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98 la sută în a treia săptămână din martie și la 100 la sută în aprilie. Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare a scăzut rapid și a atins un procent cu un singur număr. Prăbușirea cererii a dus la pierderi, în medie, de 25,9 euro pe cameră pe zi, în aprilie, adică un declin de 178 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În urma măsurilor guvernamentale de a închide frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
75 la sută dintre hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. După reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă doi la sută dintre hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor. Pentru a face faţă crizei, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului. Potrivit sondajului, circa 29 la sută din forţa de muncă este deja concediată.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Cum sondajul a fost realizat între aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în august. Deşi hotelierii au luat măsuri pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară urgent pentru a proteja forţa de muncă din industria hotelieră, atrag atenția investitorii din domeniu. Altfel, 80 la sută dintre ei afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de patru luni, din punct de vedere financiar.
La fel ca în alte ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să-şi schimbe priorităţile, astfel că s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80 la sută dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic.
În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE și au redus personalul cu 29 la sută, față de o medie de 24 la sută în CEE. Deși graniţele UE s-au redeschis de la 1 iunie, după rezultatele din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de circa 38 la sută.
Hotelierii români exprimă cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE. 85 la sută dintre ei consideră că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15 la sută dintre hotelieri satisfăcuţi, față de zece la sută în celelalte ţări.
În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier – subvenţii financiare directe în Cehia, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania -, în România, hotelierii se plâng că au primit un ajutor limitat. În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75 la sută dintre ei s-au declarat pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor. 87 la sută erau încrezători că pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor.
Odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, ei se vor confrunta şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, mai ales că unele branduri cunoscute se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.
Față de alte pieţe din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională. Aproape 80 la sută dintre sosiri sunt interne. Acest factor va ajuta la procesul de redresare al pieţei, însă recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, mai ales că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. În plus, companii multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor ce va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.
Deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi marca procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului. Potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori.
Sondajul a fost efectuat între 23 aprilie și 24 mai, pe un număr de 132 de respondenţi din România, Cehia, Ungaria, Polonia şi alte ţări europene. 44 de hotelieri români au participat la acest sondaj.
Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează în toate segmentele pieţei imobiliare. Este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent. Federaţia Industriei Hoteliere din Romania este prima organizaţie patronală din turismul românesc şi cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri şi numărul de angajaţi. Reunește patru din top 5 companii hoteliere din România, după cifra de afaceri.
