Provocările Generației Z, în 2021: lipsa resurselor și a educației financiare, ghidarea în carieră și gestionarea emoțiilor

Lipsa resurselor financiare (77 la sută) și a educației în acest domeniu (60 la sută), lipsa motivației (65 la sută) și a consilierii în carieră (59 la sută), dar și stările emoționale fluctuante (49 la sută) sunt principalele provocări cu care se confruntă tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele studiului național Insights PulseZ.

Cercetarea – concepută și coordonată de specialiștii programelor naționale antreprenoriale “Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și “Insights” – din organizația Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de agenția de studii de piață IZI data – s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor și dorințelor tinerilor din România, în noul context pandemic, membri ai generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți și ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu valul 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost realizată prima ediție a studiului).

Oboseală, stări emoționale fluctuante și probleme financiare

La un an și jumătate de la începutul pandemiei, tinerii generației Z din România se simt mai obosiți (50 la sută în 2021 vs. 34 la sută în 2020), se confruntă cu stări emoționale fluctuante (49 vs. 37 la sută) și cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul și tensiunile din sfera personală și profesională (32 vs. 26 la sută).

În 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menționate de reprezentanții Gen Z sunt resursele financiare (77 la sută în 2021 vs. 59 la sută în 2020), lipsa consilierii în carieră (59 vs 47 la sută), problema birocrației și lipsa digitalizării (55 vs. 32 la sută) și lipsa susținerii morale din partea apropiaților (50 vs. 34 la sută) și, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învățare non-formală – cursuri, programe de leadership (48 vs. 37 la sută).

Organizarea personală, educația financiară și tehnologia – în topul abilităților de dezvoltare

Participanții au fost întrebați despre abilitățile/ ariile de care au nevoie și pe care și-ar dori să le învețe pentru a se dezvolta. Topul abilităților menționate suferă mici modificări față de cel din 2020, iar explicația stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne pe primul loc în topul preferințelor (60 la sută), în 2021, nevoia de educație financiară și de investiții crește semnificativ și ajunge pe primul loc printre nevoile tinerilor (60 la sută în 2021 vs 51 la sută în 2020).

Dacă fetele menționează într-o mai mare măsură nevoia de a învăța să-și gestioneze mai bine emoțiile (66 la sută fete vs. 40 la sută băieți), băieții menționează mai des educația financiară (64 la sută băieți vs 56 la sută fete), tehnologia (44 la sută băieți vs 29 la sută fete) și lucrul în echipă (30 la sută băieți vs 21 la sută fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, unu dintre trei plănuiește să se angajeze în România, iar 21 la sută se gândesc să-și continue studiile aici. Doar 12 la sută vor să lucreze în străinătate și tot atâția intenționează să își deschidă o afacere.

Preferințele privind consumul digital și platformele social media

În această perioadă, cei mai mulți respondenți (43 la sută) petrec zilnic între patru și opt ore în fața ecranelor, urmați de aproape o treime (28 la sută) care stau în fața ecranelor între opt și 12 ore. Nu se remarcă diferențe în funcție de genul tinerilor, dar sunt mai mulți cei între 19 și 21 de ani care acordă mediului digital între 8 și 12 ore (32 la sută vs. 24 la sută 16-19 ani). Mai mulți tineri din mediul urban (31 la sută) își petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane, față de cei din mediul rural (25 la sută).

Instagram este principalul canal de socializare, folosit de o treime dintre tinerii din România (33 la sută), urmat de Facebook (22 la sută), Youtube (17 la sută), WhatsApp (13 la sută) și TikTok (12 la sută). Cei între 16 și 18 ani folosesc Instagram în mai mare măsură (47 la sută) decât ceilalți tineri din categoriile de vârstă 19-21 ani, respectiv 22-24 ani, aflat tot pe primul loc în topul preferințelor. Mențiunile scad, însă, gradual cu vârsta: Instagram este înlocuit cu Facebook, care ajunge pe locul I în rândul celor de 22-24 ani (28 la sută).

“Ne-am propus să analizăm comportamentele și stările tinerilor, interesele și motivațiile lor, în acest context pandemic, comparativ cu ce a însemnat 2020 pentru ei, astfel încât să le putem înțelege deciziile de acțiune și consum, planurile de dezvoltare și percepția asupra lumii de azi și a noii realități. Generația Z este considerată prima generație născută într-o perioadă în care internetul și noile tehnologii sunt disponibile la scară largă. Acești tineri sunt extrem de conectați la mediul digital și consumatori avizi de social-media – companiile, organizațiile și autoritățile se raportează la preferințele lor în construirea strategiilor de business”, punctează Alin Claudiu Apostu, coordonator al studiului Insights și Project Manager al programelor naționale “Insights” și “Vreau să fiu Antreprenor”.

“Cei care nu se uită la generația Z, care nu se modelează după ea, vor deveni inadaptați mai curând decât se așteaptă. Viitorul se întâmplă deja și se întâmplă repede. De multe ori, relevanța generației Z este subestimată, deoarece puterea financiară a acestei generații este mai scăzută. Însă forța ei se manifestă deja, prin puterea de influență asupra generațiilor mai mature și prin nealinierea tinerilor la structurile sociale tradiționale. Gen Z se remarcă în toate studiile noastre, nativii digitali sunt structural diferiți”, arată Silvia Luican, fondator IZI data.

Despre studiul “Insights PulseZ”

Aflat la a doua ediție, a fost realizat în luna iulie, pe un eșantion de 1.186 de respondenți între 16 și 24 de ani și este reprezentativ la nivel național din punct de vedere al distribuției pe sexe, regiunii și mediului urban-rural. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor, motivațiilor și dorințelor tinerilor din România, membri ai generației Z, față de valul 2020 (mai-iunie 2020, când a fost realizată prima ediție a studiului). Raportul complet poate fi descărcat gratuit de aici.

Studiul a fost coordonat de echipa programelor naționale “Vreau să fiu Antreprenor” și “Insights”, din organizația non-guvernamentală Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor de cercetare iZi Data și suport Chilli Ideas, Coca-Cola HBC, Aegon și Banca Transilvania.

Articolul anterior

KPMG introduce cote pentru managerii proveniți dintr-un mediu social defavorizat

Articolul următor

Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share