“EFECTE SECUNDARE”. 31 la sută dintre angajaţi consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25 la sută care se simt mai anxioşi atunci când muncesc de la birou.

37 la sută dintre respondenţii unui studiu care au experimentat şi munca de la birou şi munca de acasă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă, pentru că apar spontan mai multe activităţi, vor să demonstreze că pot lucra eficient sau întrerup lucrul pentru activităţi casnice.

Potrivit unui studiu al agenţiei de cercetare de piaţă Wisemetry Research, 35 la sută dintre angajați nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situaţii, iar cei mai puţini, 28 la sută, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou. Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt: apar spontan mai multe activităţi ce trebuie rezolvate – 47 la sută; vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, şi de acasă – 42 la sută; preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare – 38 la sută; întreruperi datorate membrilor familiei sau activităţilor casnice – 30 la sută.

Femeile se regăsesc în mai mare măsură în situaţia de a munci mai mult când lucrează în regim telemuncă. De fapt, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activităţi domestice, 78 la sută sunt femei şi doar 22 la sută sunt bărbaţi. Întreruperile din timpul zilei pot impacta în mod real timpul alocat lucrului, prin fragmentarea fluxului de concentrare, sau pot genera percepţia că s-a muncit mai mult prin prisma faptului că duc la epuizare mentală şi la un efort sporit/ ritm alert de activitate pe parcursul zilei, arată realizatorii studiului.

Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești



“În comparaţie cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajaţi poate întreţine stări de anxietate şi poate îngreuna comunicarea între colegi. Peste o treime dintre respondenţi consideră că sunt mai creativi atunci când muncesc de acasă, în timp ce un sfert apreciază că munca de la birou îi ajută să fie mai creativi. Munca de acasă pare să încurajeze şi adoptarea unor obiceiuri de viaţă sănătoase, precum luarea mesei de prânz şi desfăşurarea activităţilor fizice/ sportive”, sunt alte concluzii.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Pe de altă parte, 31 la sută dintre angajaţi consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25 la sută care se simt mai anxioşi atunci când muncesc de la birou. Majoritatea sunt de părere că munca de la birou facilitează comunicarea între colegi: peste 50 la sută dintre respondenţi comunică mai bine cu echipa atunci când lucrează de la birou, în timp ce mai mult de o treime simt că pierd controlul asupra a ceea ce fac ceilalţi din echipă atunci când lucrează de acasă.

Telemunca are plusuri şi minusuri: poate spori nivelul de satisfacţie faţă de muncă, dar în acelaşi timp oamenii se pot confrunta cu sentimente de alienare în lipsa interacţiunii fizice cu ceilalţi şi dificultăţi în separarea vieţii personale de cea profesională. În primul rând, telemunca este o opţiune mai degrabă pentru anumite categorii de angajaţi: acei muncitori denumiţi white-collars (gulere albe), subliniază autorii studiului.

“Printre avantajele telemuncii, putem enumera şi flexibilitatea – oamenii îşi pot ajusta programul de lucru la propriile lor nevoi şi responsabilităţi/ circumstanţe personale, iar o astfel de personalizare poate spori satisfacţia resimţită faţă de muncă. Teoria schimbului social spune că un angajat mai satisfăcut de locul său de muncă va lucra mai eficient şi va depune voluntar mai mult efort pentru a-şi demonstra utilitatea. Faptul că 42 la sută se străduiesc să demonstreze că lucrează eficient şi de acasă este un indiciu că oamenii vor să beneficieze în continuare de această flexibilitate – regim mixt de lucru, însă suplimentarea timpului alocat muncii este un semnal de alarmă pentru departamentele de HR, care ar trebui să monitorizeze atent bunăstarea angajaţilor în această perioadă şi să organizeze sesiuni online de team building pentru a menţine coeziunea echipei”, explică Tania Chilin, sociolog şi consultant la Wisemetry Research.

Studiul a fost realizat online, pe un eşantion de 1.000 respondenţi. Dintre aceştia, 592 sunt activi în câmpul muncii şi au experimentat şi munca de la birou, şi telemunca/ lucrul de la domiciliu. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, grupe de vârstă şi regiuni geografice, iar eroarea maximă de eşantionare este de ą3,1 la sută.

Abonează-te la newsletter

Cele mai proaspete știri de pe AngajatorulMeu.ro, direct pe adresa ta de mail.

S-ar putea să-ți placă

78 de motive pentru care nu ar trebui “să te faci” farmacist

Câteva zeci de farmaciști care fac parte din grupul #SuntFarmacist, de pe…

Viață de chirurg: “Dintre toate specialitățile medicale, cele chirurgicale au fost mereu lăsate la urmă”

Dr. Laura Zarafin, medic secția ATI a Spitalului Colentina, consideră că riscurile…

Scrisoarea unui medic către ministrul Sănătății: “Înainte să avem un examen de rezidențiat mai exigent, e nevoie de o curățenie generală în sistemul universitar”

Un medic român îi răspunde dur, printr-o scrisoare deschisă, ministrului Sănătății, Sorina…

Președinta Colegiului Farmaciștilor din Iași: Farmaciile rămân fără angajați, fiindcă specialiștii refuză să lucreze pe salarii mizere

Farmaciile rămân fără angajați,  fiindcă mulți absolvenți ai Facultății de Farmacie aleg…