Cu doar două luni înainte de termenul de implementare a Directivei UE privind transparența salarială, 7 iunie 2026, majoritatea companiilor din România nu sunt pregătite pentru noile cerințe.
Potrivit unui studiu realizat de Mirro pe 150 de companii din multiple industrii, aproximativ 75 la sută dintre organizații riscă neconformitatea.
Deși subiectul este deja pe agenda publică, nivelul real de pregătire rămâne scăzut. Datele arată un decalaj clar între nivelul de conștientizare și capacitatea reală de execuție: doar un sfert dintre companiile din România spun că înțeleg clar implicațiile directivei, în timp ce restul au un nivel scăzut de înțelegere operațională.
- Radu Crăciun se retrage din funcția de președinte-director general al BCR Pensii. Cristian Pascu este numit la conducerea companiei
- GlobalLogic susține formarea viitorilor profesioniști în tehnologie la Universitatea Politehnica din București
- PepsiCo lansează a patra ediție a programului dedicat formării viitorilor specialiști în producție și automatizare
Simona Lăpușan, CEO & Founder Mirro: “Transparența salarială nu înseamnă doar raportare, ci capacitatea organizației de a explica, pe baza datelor, de ce doi oameni sunt plătiți diferit, iar acest lucru este greu de făcut atunci când datele despre remunerație și performanță nu sunt conectate”.
Unul dintre principale leblocaje este lipsa asumării la nivel organizațional: aproape jumătate dintrec ompanii (49 la sută) nu au un responsabil clar pentru implementarea cerințelor privind transparența salarială.
Multe organizații nu au încă fundamentele necesare ca să susțină procesul impus de Directiva UE. 60 la sută dintre companii nu au structuri salariale bine definite, ceea ce face dificilă compararea rolurilor și analiza echității salariale.
Cea mai mare provocare apare însă în zona de justificare a diferențelor de remunerare. Directiva Europeană cere justificarea diferențelor salariale cu criterii obiective, neutre din punct de vedere al genului, nu doar raportarea lor.
Deși majoritatea companiilor pot genera rapoarte salariale împărțite pe gen, nouă din zece nu pot explica de ce există diferențe salariale între angajați pe rolurisimilare.
Conform datelor din studiul Mirro, companiile din România nu sunt nepăsătoare în fața Directivei UE, dar sunt, în mare parte, nepregătite. În lipsa unui sistem coerent care să conecteze datele, procesele și deciziile, riscul nu este doar de întârziere, ci de neconformitate.
Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile obligații, inclusiv amenzi și plata despăgubirilor către angajații afectați, ceea ce transformă conformitatea dintr-un exercițiu operațional într-un risc real de business.
Pe măsură ce se apropie termenul-limită, diferența nu va fi făcută de ce știu companiile despre directivă, ci de ce pot demonstra, cu date, înpractică.
DESPRE MIRRO
Este infrastructura care susține strategia orientată spre oameni a organizațiilor. Optimizează performanța angajaților și a companiei, în timp ce simplifică operațiunile de resurse umane. Soluția SaaSMirro se actualizează conform directivei UE ca să acopere nu doar raportarea, ci și transformarea organizațională reală.
Platforma acoperă colectarea, agregarea, interpretarea, monitorizarea și raportarea continuă a datelor de diferență de remunerare între femei și bărbați/ echitate salarială (pay equity/ gender pay gap), dar facilitează în mod unic explicarea diferențelor de salarizare datorate factorilor obiectivi, precum performanța și job fit. Are clienți din toată lumea, precum McDonald’s, eMAG, ProCredit România, Hochland, Hyperfy, Lactalis, Kinderpedia, Sameday și Adore Me.
