În trimestrul II din 2024, o gospodărie din România a cheltuit de peste opt ori mai mult pe țigări și băuturi alcoolice decât pe educație sau investiții.
Acestea sunt datele INS privind veniturile și cheltuielilor gospodăriilor. Care sunt celelalte categorii cu o pondere semnificativă în cheltuielile românilor și care pot fi consecințele pe termen mediu și lung dacă nu există o disciplină de a economisi și de a investi?
Cu cât au crescut veniturile românilor?
În trimestrul II din 2024, veniturile medii lunare, în termeni nominali, au fost de 8.210 lei/ gospodărie, în creștere cu doi la sută față de trimestrul I. Față de trimestrul II din 2023, când veniturile medii lunare erau de 6.910 lei, creșterea este de 18,81 la sută. Ponderea cea mai mare din venituri, 68,8 la sută, provine din salarii brute și alte drepturi salariale.
- JYSK, angajator de top în Europa
- Auchan România își consolidează statutul de Angajator de Top și în 2026
- România de azi, citită printre rânduri: ce arată cărțile anului 2025 despre noile priorități ale românilor
Pe ce ȋși cheltuie românii veniturile
În trimestrul II din 2024, cheltuielile totale medii lunare au fost de 6.920 lei/ gospodărie – 84,3 la sută din veniturile totale. Față de trimestrul II din 2023, au crescut cu 15,9 la sută. Cea mai mare pondere o au cheltuielile de consum (69,8 la sută) și impozitele, contribuțiile și taxele (33,4 la sută). O gospodărie cheltuie, în medie, 310,78 lei pe lună pentru băuturi alcoolice și tutun – 7,5 la sută din cheltuielile totale de consum.
„O gospodărie alocă pentru educație doar 25,56 lei pe lună – 0,6 la sută din cheltuielile lunare pentru consum. Conform INS, peste 11 milioane de români nu au citit nici o carte în ultimul an. Doar 30 la sută din populația țării a citit cel puțin o carte în ultimul an. Se creează un cerc vicios – nu alocăm mai mulți bani pentru educație fiindcă nu citim și nu citim fiindcă nu alocăm mai mulți bani pentru educație. Pentru investiții, alocăm 38,80 lei pe lună sau 0,6 la sută din veniturile medii lunare. Asta ține tot de lipsa educației. O persoană care alocă bani pentru dezvoltarea personală va evolua și din punct de vedere financiar. Odată cu asta, se va gândi și la viitor, un viitor ce poate fi planificat inclusiv cu instrumente de investiții”, spune Ion Soltinschi, consultant mrfinance.ro.
În România sunt doar 200.000 de investitori la Bursa de Valori București, puțin peste unu la sută din populație. În SUA, peste 62 la sută din populația adultă investește pe piața de capital.
De ce alocă românii atât de puțini bani pentru investiții?
- Un nivel scăzut de educație financiară: România se află pe ultimul loc din UE la capitolul educației financiare. Mulți oameni nu sunt conștienți de importanța investițiilor sau nu au suficiente cunoștințe despre instrumentele și strategiile de investiții. Lipsa de informare și înțelegere poate determina reticența în alocarea de resurse financiare pentru investiții.
- Prioritizarea nevoilor imediate: Pentru mulți români, satisfacerea nevoilor de bază – mâncarea, locuința sau educația – primează în fața investițiilor pe termen lung. Situația economică dificilă sau nivelul scăzut al veniturilor pot face dificilă economisirea și investițiile.
- Lipsa încrederii în sistemul financiar: Istoria economică a României, inclusiv crizele financiare și instabilitatea politică din trecut, sunt printre factorii care au erodat încrederea românilor în sistemul financiar și în investiții. Neîncrederea în instituții financiare poate conduce la evitarea investițiilor și preferința pentru opțiuni mai conservatoare, ca economisirea în numerar și depozite bancare.
- Percepția riscului și frica de a pierde bani: Investițiile implică întotdeauna un anumit nivel de risc. Unii români pot fi reticenți să-și asume riscuri și pot evita investițiile din teama de a pierde economiile lor. Lipsa de înțelegere a diversificării portofoliului și a gestionării riscului poate accentua această teamă.
Ce soluții de economisire și investiții există?
„Pe piața financiară există diverse soluții de investiții: individual la bursă, în fonduri de investiții, asigurări cu componentă investițională, etc. Ca să înțelegem beneficiile pe care le putem avea investind constant, chiar și o sumă mică de bani, să facem un calcul. Să spunem că, timp de 20 de ani, investim 300 lei pe lună (măcar echivalentul cheltuielilor pe alcool și tutun) într-un instrument financiar ce generează un randament mediu de opt la sută pe an, pentru un obiectiv de viitor, cum ar fi educația copilului sau retragerea din activitate. În 20 de ani, am economisi 72.000 lei, dar la finalul perioadei am avea în cont 177.924 lei – bani care ar putea să ne rezolve niște probleme sau să ne ajute să bifăm anumite obiective”, arată Ion Soltinschi.
Care sunt obiectivele pentru care ar trebui să investim bani?
- Retragerea din activitate/ pensie. Sistemul de pensii din România este unul nesustenabil pe termen lung. Conform analiștilor, în 2041 un angajat va suține 2,5 pensionari. Șocul financiar va fi greu de suportat, dat fiind faptul că acei pensionari trebuie să-și coboare semnificativ standardul de viață.
- Oferirea unui start bun în viața copiilor – studii/ locuință/ mașină. Dacă părinții ar economisi și ar investi alocația copiilor (300 lei), timp de 20 de ani, într-un instrument financiar cu un randament de nouă la sută, 40.000 de euro ar fi suma strânsă.
- Siguranța financiară. Pe termen lung, ne putem confrunta cu situații care să ne destabilizeze din punct de vedere financiar: o boală, pierderea locului de muncă, etc. Economisirea și investirea unor sume de bani ne pot asigura o plasă de siguranță pentru astfel de momente.
