Sebastian Kortmann, decanul WU Executive Academy Viena, şi Vladimir Preveden, expert în strategie şi lector de lungă durată al aceleiaşi instituţii, propun o perspectivă sistemică, structurată pe trei niveluri interdependente.
Sebastian Kortmann: „Rezilienţa, ca forţă de leadership, este o formă de conducere care permite companiilor şi angajaţilor să reziste pe termen lung, să facă faţă provocărilor în mod constructiv şi să rămână orientaţi spre soluţii în ciuda crizelor multiple”.
Trei niveluri, un singur sistem
Modelul propus de cei doi experţi depăşeşte înţelegerea convenţională a rezilienţei ca simplă trăsătură individuală. El cuprinde trei dimensiuni care se completează reciproc: rezilienţa strategică la nivel organizaţional, rezilienţa echipei şi rezilienţa personală a managerilor.
Rezilienţa strategică presupune concentrarea pe creştere, consolidarea rezervelor financiare, structuri agile şi utilizarea sistematică a AI pentru creşterea competitivităţii. La nivelul echipei, fundamentul îl constituie siguranţa psihologică: capacitatea membrilor de a-şi exprima deschis îndoielile şi greşelile.
Sebastian Kortmann: „Echipele care intră în tipare disfuncţionale sub presiune pun în pericol chiar şi cea mai bună strategie”.
La nivel personal, managerii au nevoie de autoreflecţie şi un scop clar: de ce conduc şi ce vor să realizeze.
Interacţiunea sistemică a celor trei niveluri este esenţială. Dezechilibrele – strategii fără implementare la nivelul echipei sau manageri suprasolicitaţi fără capacitate de autoreflecţie – conduc inevitabil la eşec.
Trei greşeli tipice în criză
Din experienţa de consultant a lui Vladimir Preveden, managerii sub presiune fac în mod repetat aceleaşi erori. Prima este „roata de hamster”: absorbiţi de operaţiunile zilnice, nu mai găsesc timp pentru reflecţie strategică.
Vladimir Preveden sugerează contactul cu startup-urile ca sursă de inspiraţie: „Trebuie să creezi în mod conştient formate în care să ieşi din rutina zilnică”.
A doua greşeală ţine de comunicare. Mulţi manageri comunică prea puţin și invocă lipsa de informaţii complete. Greşit, spune Preveden: „E mai bine să comunici prea des decât prea rar. Transparenţa – inclusiv recunoaşterea că nu ai toate răspunsurile – construieşte încredere”.
A treia greşeală priveşte tehnologia.
Vladimir Preveden: „Managerii spun adesea că nu sunt experţi în tehnologie. Dar această atitudine te marginalizează imediat”.
Într-un mediu de afaceri dominat de AI, înţelegerea principiilor sale de bază nu mai este opţională, ci o condiţie a relevanţei, susține acesta.
Reziliența ca prioritate de leadership
Cele trei niveluri ale rezilienței nu sunt concepte teoretice, ci competențe ce se formează și se exersează. WU Executive Academy, instituție care organizează în România programul Bucharest Executive MBA, abordează această dimensiune ca parte integrantă a pregătirii manageriale de top, tocmai pentru că provocările actuale nu mai pot fi gestionate prin soluții individuale sau reacții de moment.
Vladimir Preveden „Reziliența determină dacă o companie reacționează la incertitudine sau o modelează activ”.
Într-o lume în care predictibilitatea scade, succesul aparține celor care știu să combine stabilitatea, adaptabilitatea și învățarea continuă, arată cei doi experți.