Potrivit Smartree România, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR, freelancing-ul cunoaște o ascensiune tot mai mare în ultima perioadă în rândurile românilor. Apelarea la specialiști în sistem freelancing poate reprezenta o soluție pentru suplinirea deficitului de personal sau pentru desfășurarea activitățiilor în proiecte temporare în anumite industrii.
Freelancing-ul este o modalitate de lucru deja consacrată în unele domenii, unde există o lipsă acută de personal. Ca metodă de derulare a activității, freelancing-ul poate avantaja startup-urile sau business-urile mici, care poate nu își permit să angajeze personal cu contract de muncă full-time, dar și companiile implicate în proiecte temporare, care au nevoie sau preferă să colaboreze cu freelanceri.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
În funcție de specificul unei afaceri, există perioade de vârf, când necesarul de personal este peste medie, însă această cerere este doar una temporară, au observat specialiștii de la Smartree. „Totuși, există companii unde cultura organizațională, comunicarea permanentă și colaborarea în interiorul echipei joacă un rol vital în atingerea obiectivelor și găsirea de soluții inovatoare. În aceste situații, contractarea unor persoane care prestează activități independente se exclude de la sine”, declară Raluca Peneș (foto), HR Coordinator Smartree România.
Piața de freelancing din România
Susținută de evoluțiile tehnologice și accesul tot mai mare la internet, alături de metodele moderne de comunicare, piața locală de freelancing cunoaște o dezvoltare continuă, de la an la an. Tot mai mulți români aleg să lucreze independent, ca alternativă la statutul clasic de angajat, și să presteze servicii de specialitate în domenii cât mai diversificate. „Majoritatea freelancerilor din România lucrează în domenii precum design grafic, copywriting, dezvoltare de conținut web și site-uri, consultanță în afaceri, programare sau dezvoltare de aplicații web. La nivel de industrii, cei mai mulți freelanceri se înregistrează în domeniie IT, consultanță financiară, logistică, startup-uri și contabilitate”, afirmă Raluca Peneș.
Cel mai des, freelancerii își găsesc contracte prelungind sau reînnoind contractul cu vechii angajatori sau prin recomandări. Majoritatea adoptă PFA, ca formă legală pentru derularea activității. Această formă juridică este cea mai simplă din punct de vedere al formalităților: contabilitatea este uşor de realizat, nu necesită neapărat expertiza unui contabil şi se poate realiza chiar de către persoana în cauză.
Numărul înregistrărilor de PFA din România a crescut cu 11 la sută în primele opt luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2016. Județul Argeș a înregistrat cea mai mare creștere în perioada analizată – 48 la sută. În Alba și Vâlcea, numărul de înregistrări de PFA a crescut cu 36, respectiv 38 la sută, comparativ cu anul trecut, în timp ce Maramureș și Mureș au avut cu 39 la sută mai multe înregistrări, în primele opt luni din 2017.
Profilul freelancer-ului român
Conform specialiștilor Smartree România, există două categorii de persoane care recurg la freelancing ca modalitate de lucru: cei care își doresc rotunjirea veniturilor sau persoane tinere, care văd în această opțiune un mod de viață. Pe scurt, își pot organiza timpul de muncă după propriile reguli și, teoretic, au posibilitatea de a obține câștiguri nelimitate. „În realitate, dacă lucrezi pe cont propriu, poți ajunge să îți dedici mai multe ore vieții profesionale, iar câștigurile, de cele mai multe ori fluctuante, să nu fie pe măsura câștigurilor salariale din postura clasică de angajat. Totuși, posibilitatea unui câștig mai mare continuă să atragă tot mai mulți specialiști independenți. În România, de exemplu, dezvoltatorii software, consultanții fiscali, dezvoltatorii de aplicații mobile android sau dezvoltatorii web câștigă cel mai bine, în prezent”, precizează HR Coordinator-ul Smartree România.
Deși în ultima perioadă freelancing-ul cunoaște o dezvoltare tot mai mare, persoanele trecute de 45 ani au o reticență accentuată în privința acestei modalități de lucru. Această categorie de public este în continuare dependentă de existența unui loc de muncă stabil, dar și de ritualul mersului zilnic la muncă. Pe de altă parte, există și persoane foarte bine pregătite în anumite domenii, care după o anumită vârstă doresc să aibă libertatea care vine la pachet cu statutul de freelancer, în defavoarea celui de angajat.