Creșterile salariale din ultimii trei ani nu au scăzut semnificativ dorința de migrație pentru angajații din sistemul sanitar, arată un studiu realizat de Federația Solidaritatea Sanitară.
Potrivit analizei, creșterea salariilor de bază ale medicilor și asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinței de migrație, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. În plus, din cauza discontinuităților din politica de salarizare, fenomenul migrației, care afecta până acum în special medicii și asistentele medicale, tinde să se extindă rapid, în masă, la toate categoriile profesionale.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Circa 78 la sută dintre respondenți (83,7 la sută dintre medici și 74,4 la sută dintre asistenții medicali) au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. De altfel, 26 la sută dintre medici și 19 la sută dintre asistenții medicali au lucrat deja în străinătate. Intenția clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a 24 la sută dintre medici și 19 la sută dintre asistenții medicali. 17 la sută dintre respondenți sunt hotărâți și foarte hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate. Doar 23 la sută dintre asistenții medicali și 17 la sută dintre medici spun că nu au intenționat niciodată să migreze pentru muncă.
Specialitățile cu procentele cele mai mari de salariați care au indicat hotărârea de a migra sunt ATI (6,46 la sută), Chirurgie (5,44 la sută), Upu (4,08 la sută), Pediatrie (3,06 la sută), Radiologie (1,70 la sută) și Oncologie (1,36 la sută). Decizia de a migra este influențată în special de condițiile de lucru din unitățile sanitare românești (23,62 la sută), condițiile de viață/civilizație din țară (21,95 la sută), nemulțumirea față de venitul actual (19,15 la sută) și dificultățile de realizare profesională în România (10,3 la sută). De asemenea, contează condițiile de viață mai bune din țara de destinație (26,34 la sută), veniturile salariale mai mari (21,31 la sută), respectul de care se bucură profesioniștii (19,79 la sută) și condițiile de lucru mai bune (15,48 la sută).
Căzuți la datorie: zeci de medici din România au murit în timpul gărzii, în ultimii ani
În domeniul schimbărilor care ar putea reduce tendința de migrație, îmbunătățirea condițiilor de muncă este soluția indicată de numărul cel mai mare de respondenți (56 la sută), dintre cei care intenționează să plece, și creșterea veniturilor salariale (44 la sută). Asistenții medicali optează în primul rând pentru creșterea veniturilor salariale, iar medicii pun un accent mare pe îmbunătățirea condițiilor de muncă. Circa 85 la sută dintre respondenți au colegi care muncesc în străinătate și 42 la sută au colegi care au lucrat peste hotare și s-au întors în România.
Creșterile salariale au determinat scăderea tendinței de migrației în cazul a 31 la sută dintre salariați. Totuși, 43 la sută dintre ei spun că aceste creșteri salariale nu le-au modificat intenția de a migra. Pentru 55 la sută dintre asistenții medicali, creșterile salariale nu au efect asupra intenției de a migra, și doar 42 la sută dintre medici indică același lucru.
Majoritatea medicilor (64,55 la sută) se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute, în timp ce asistenții medicali sunt împărțiți în mod aproape egal între mulțumire și nemulțumire. Dintre medici, doar 13,66 la sută se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. În același timp, 39,21 la sută dintre asistenții medicali se declară mulțumiți și foarte mulțumiți de veniturile obținute și doar 38,99 la sută se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Respondenții din restul categoriilor de personal se situează, în marea majoritate, de parte nemulțumiților.
Un număr semnificativ de medici reclamă încărcarea cu sarcini birocratice și timpul redus rămas pentru comunicarea cu pacienții. Și absența eficienței asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuția despre cauzele migrației. O bună parte dintre respondenți se simt înșelați de Guvern, inclusiv din categoria celor care au beneficiat de creșterea salariilor de bază în acest an. Reducerea sporurilor și impozitarea indemnizație de hrană în regim de drepturi salariale (asimilate unui furt) sunt cel mai des invocate ca exprimând lipsa de respect cu care sunt tratați. Aceasta constituie una dintre cauzele importate pentru decizia de a migra. Personalul auxiliar (infirmiere și îngrijitoare, în special) este în ascensiune din perspectiva tendinței de migrație, probabil și datorită unei nișe specifice de activitate existentă în occident (ex. îngrijire bătrâni la domiciliu).
Studiul Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate a fost comandat de Federația Solidaritatea Sanitară și a fost desfășurat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială Solidaritatea, între 12 și 18 septembrie, pe un eșantion de 1.253 salariați din sectorul de sănătate.
