Criza de pe piața forței de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcții, industria prelucrătoare, retail și servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini. Șase din zece oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain.
Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România, în 2019, cu 5.000 mai mulți față de 2018, reprezintă o soluție pentru economia românească, consideră majoritatea celor chestionați. Întrebați cum văd intenția autorităților, 74 la sută se declară de acord, 12 la sută resping această soluție, iar restul nu au oferit un răspuns. 62 la sută dintre cei chestionați sunt dispuși să angajeze forță de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate. Mulți dintre ei consideră că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere.
Numai 32 la sută dintre respondenți cred că românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel cum fac toate țările din UE. „Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras un milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condițiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste”, arată concluziile barometrului.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67 la sută dintre respondenți au indicat construcțiile, 54 la sută – industria prelucrătoare, 47 la sută au amintit sectorul HORECA iar 43 la sută – sectorul serviciilor. „Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenții au declarat că România poate suplini lipsa specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova sau din țările africane, francofone”, arată rezultatele barometrului.
Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73 la sută dintre respondenți o indică pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Și barierele culturale (62 la sută) și administrative (58 la sută) s-au aflat în prim-plan. „Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepție – cea a forței de muncă din Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă pentru firmele românești. Obiceiurile, tradițiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social, în unele cazuri diferit față de cel al românilor, și absența unei legislații care să le asigure străinilor o integrare optimă în societate generează, în continuare, multe semne de întrebare”.
O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43 la sută dintre respondenți au avut contact cu angajații străini, iar 76 la sută i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă. „E vorba, în primul rând, de specialiștii străini detașați în România și care activează, în general, în poziții de conducere. Un alt contingent important, la care fac referire cei chestionați, îl reprezintă angajații proveniți din Moldova și Bucovina, tot mai mulți în ultimii ani, și care au ajuns să reprezinte un număr semnificativ în multe companii din marile orașe. Un alt segment de muncitori străini menționat de respondenți este reprezentat de muncitorii din construcții și servicii precum restaurante și hoteluri, despre care cei mai mulți au avut cuvinte de laudă și apreciere”, se mai spune în barometru.
Dacă ar avea de ales între un muncitor român și unul străin, peste 60 la sută dintre respondenți indică drept principale criterii de selecție profesionalismul, experiența, seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12 la sută dintre respondenți indică naționalitatea.
Una dintre temele care au generat cele mai multe comentarii a vizat măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forță de muncă de calitate. „O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse, este primordială. Asigurarea unei legislații coerente de admisie și a unor mecanisme administrative care să asigure o integrare reală este esențială – de la documentele de ședere, la accesul la servicii publice, educație, sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare. Majoritatea celor chestionați indică faptul că statul trebuie să dezvolte o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în țările de origine, prin dezvoltarea unor facilități precum cele de locuit, burse, asigurări sociale. Într-o economie globală, în care concurența pentru forța de muncă este tot mai acerbă, România trebuie să vină cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă solicitate de mediul privat”.
Barometrul a fost realizat între 9 și 23 martie, pe un eșantion de 250 de respondenți din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajați). Metoda folosită a fost interogarea online & telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3 la sută.
Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie tot mai atractivă. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84 la sută). Mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membri de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape zece la sută au ajuns în România pentru a fi cu familia lor. O treime dintre ei intră în categoria celor veniţi să înveţe și să urmeze cursurile şcolilor româneşti. Sub 15 la sută au ales România pentru un loc de muncă, iar cinci la sută au mici afaceri aici. Bărbaţi deţin o proporţie de 60 la sută în total imigranţi. Principalele ţări de origine pentru străinii din România sunt Republica Moldova (31 la sută), Turcia (16 la sută) şi China (12 la sută).
Peste 40 la sută trăiesc în zona Bucureşti-Ilfov, iar circa 33 la sută au ales, în procente relativ egale (în jur de șase la sută), Iaşi, Cluj, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor. România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia. Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, acces la cetăţenie şi anti-discriminare.
Concluzia este că România e pregătită să atragă muncitori imigranți și famiiile lor, însă are de făcut pași importanți în ceea ce privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de asigurări şi protecţie socială, la locuinţe, la învăţarea limbii române şi facilitarea orientării culturale, cu asigurarea păstrării identităţii culturale ale străinilor.