Monitorizarea excesivă a angajaților și impunerea prezenței la birou sunt contraproductive în încercarea de a spori productivitatea muncii, dar abordările inovatoare în organizarea activității – reunite sub conceptul New Work – cresc motivația angajaților cu până la 75 la sută și performanța cu 50 la sută.
Acestea sunt unele dintre concluziile principale ale studiului „Viitorul muncii” (The Future of Work), realizat de Horváth, companie globală de consultanță în management, activă pe piața din România din 2005.
Printre măsurile-cheie analizate, cele concentrate asupra mindset-ului angajaților s-au dovedit a fi un motor esențial pentru motivație și performanță. De exemplu, lucrul organizat în mod autonom (self-organized work) este promovat în 79 la sută dintre companii, iar angajații sunt stimulați să-și asume responsabilitatea asupra propriilor rezultate.
- Angajatorii din tehnologie și cei din retail vor mări cel mai mult salariile în 2027
- Bunele maniere profesionale au adus împreună aproximativ 130 de participanți la „Codul Bunelor Afaceri”
- Art Safari New Museum are un nou CEO
Apărută „de nevoie”, în contextul pandemiei, flexibilitatea în organizarea muncii tinde să se permanentizeze, iar la fel de importantă a devenit susținerea angajaților în identificarea unui scop în munca depusă (Purpose of Work). Acesta este un aspect de care se preocupă 74 la sută dintre companii. Dacă sunt conștienți de scopul activității depuse, peste 70 la sută dintre angajați se simt mai motivați.
În privința culturii organizaționale, studiul subliniază că oferirea de către o companie a unei viziuni asupra misiunii sale și a unor modele de urmat bine definite cresc motivația și implicarea angajaților. Odată ce le sunt cunoscute, valorile de bază ale unei companii (Core values) devin importante în activitatea de zi cu zi pentru 89 la sută dintre angajați.
Potrivit respondenților analizei, platformele de colaborare digitală și metodologiile agile au un impact favorabil asupra motivației în rândul angajaților, dar trebuie adaptate la nevoile fiecărei organizații și susținute de o comunicare clară. O altă tendință notabilă este adoptarea conceptului T-Shaped People, ce definește profesioniștii cu o gamă largă de competențe generale, dar cu expertiză profundă într-un domeniu. Acești angajați sunt esențiali pentru îmbunătățirea performanței echipei prin flexibilitate și colaborare eficientă.
Leadership-ul de schimbare (Change Leadership) se remarcă prin impactul său pozitiv asupra performanței și motivației, în contrast cu rolurile de leadership distribuite, care au efecte neclare asupra rezultatelor echipei.
Reglementările pentru munca de acasă și lucrul bazat pe activități (Activity-based working) reprezintă factori importanți în creșterea motivației și performanței și oferă flexibilitatea necesară pentru un echilibru între viața profesională și cea personală.
„Munca de la distanță, cel mai adesea de acasă, a devenit tot mai larg răspândită în ultimii ani, dar are un dublu efect: pe de o parte, sporește productivitatea, iar pe de alta devine o barieră în calea motivației. Companii din toată lumea caută să rezolve această dilemă, iar studiul arată că monitorizarea excesivă a angajaților și impunerea prezenței la birou sunt contraproductive și pot afecta negativ inovația și performanța angajaților pe termen lung. În schimb, măsurile de tip New Work, implementate corect, promovează încrederea, responsabilitatea și colaborarea și devin o cale sustenabilă pentru creșterea performanței și dezvoltarea companiei”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Studiul Horváth „The Future of Work” include experiențele din proiecte recente și rezultatele unui sondaj la care au participat peste 50 de experți HR, din peste zece industrii. Mai mult de jumătate dintre ei ocupă poziții de management.