Pandemia a accelerat ritmul transformării şi automatizării, iar progresul tehnologic ar putea duce la transformarea sau dispariţia a milioane de locuri de muncă la nivel global, reiese dintr-un raport de cercetare realizat de Confederaţia Patronală Concordia.
Concordia a vrut să afle care e impactul revoluţiei 4.0 asupra locurilor de muncă şi a abilităţilor din sectorul auto şi cel de petrol şi gaze în Romania. Studiul prezintă ocupaţiile cele mai expuse riscului, abilităţile de care nu va mai fi nevoie în viitor, noile oportunităţi ce se deschid şi ce poate facilita tranziţia spre slujbele viitorului.
Fiecare dintre cele două industrii are o serie de factori ce le influenţează schimbarea. Pentru industria auto, bateriile electrice şi mobilitatea hibrid, conectivitatea şi digitalizarea şi criza semiconductorilor sunt o parte dintre trendurile care generează transformarea modului în care se munceşte, iar pentru sectorul petrol şi gaze, îmbătrânirea forţei de muncă, fluctuaţiile de preţuri şi decabornizarea sunt printre motivele principale.
Deşi destul de familiarizaţi cu importanţa în creştere a impactului tehnologic în industriile lor, angajaţii nu sunt pe deplin conştienţi de impactul său la propriul loc de muncă. Aproape două treimi (64 la sută) dintre ei ştiu cât de importantă e tehnologia, însă doar cinci la sută sunt de acord că industriile lor ar putea avea nevoie de mai puţini angajaţi ca să performeze. Șase din zece văd schimbările tehnologice ca fiind necesare şi cred că sunt implementate într-un ritm potrivit. Totuşi, mai mult de o treime (35 la sută) simt că ritmul este prea rapid şi mai puţin de zece la sută (în principal în industria petrolului şi gazelor) cred că este cumva prea lent.
În ambele sectoare va exista un declin al abilităţilor manuale, dar şi a celor legate de manipulare, prelucrarea datelor, raportare şi a celor care vizează activităţi repetitive. Competenţele-cheie care ar putea avea o importanţă mai mică în viitor, în industria auto, sunt acuitate vizuală, comunicare, control precizie, atenţie selectivă, dexteritate manuală, rezistenţă şi monitorizare, iar cele mai afectate ar putea fi slujbele din departamentele de logistică, întreţinere şi controlul calităţii. În cazul industriei de petrol şi gaze, abilităţile care vor avea o pondere tot mai mică sunt cele legate de ascultarea activă, coordonare, controlul calităţii, analiză, gândire critică şi persuasiune, care vor genera schimbări în operaţiunile de suport şi administrative, în expediţie şi rafinărie.
Analiza calitativă a fost realizată prin intervievarea a 109 manageri din cele două industrii şi 1.713 angajaţi şi a relevat 96 de ocupaţii aflate în potenţial risc din cauza revoluţiei digitale, în cele patru companii care au participat. Cercetarea a fost realizată cu asistenţa KPMG şi IPSOS şi face parte din proiectul „Renewed social dialogue for the new world of work. Job transitions & digitalization in two industrial sectors in CEE countries – Romania, Hungary, Slovakia. WorkTransitionCEE”, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană.
Raportul este elaborat sub umbrela WorkTransitionCEE, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană, ce reuneşte şase parteneri sociali reprezentativi din România, Ungaria şi Slovacia, sindicate şi patronate, pentru a înţelege mai bine riscurile, provocările şi oportunităţile din industria 4.0 pentru tranziţia muncii în Europa Centrală și de Est.
