Un studiu realizat de SD Worx, companie europeană de soluții de resurse umane, arată că peste patru din zece angajați români trecuți de 55 de ani sunt dispuși să-și continue activitatea o perioadă după atingerea vârstei legale de pensionare, comparativ cu circa o treime la nivel european. În rândul angajaților români sub 35 de ani, proporția este de 34 la sută, față de puțin peste un sfert la nivel european. Calitatea vieții profesionale joacă un rol important în această decizie.
Deficitul de personal afectează aproape jumătate dintre angajatorii din România
Datele Eurostat arată că populația îmbătrânește rapid. Dacă în 2005 persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 17 la sută din populația europeană, pentru 2025 ponderea era estimată să ajungă la 22 la sută. Potrivit Comisiei Europene, forța de muncă europeană ar urma să scadă cu circa 12 la sută între 2022 și 2070, în ciuda creșterii participării pe piața muncii în rândul persoanelor mai în vârstă și al femeilor.
Companiile resimt deja efectele: 49 la sută dintre factorii de decizie din domeniul resurselor umane din România se confruntă cu un deficit de personal, față de 52 la sută la nivel european. Problema este deosebit de pronunțată în Slovenia (64 la sută), Croația, Irlanda și Țările de Jos (57 la sută), urmate de Norvegia (56 la sută), Germania (55 la sută) și Regatul Unit (54 la sută).
Calitatea vieții profesionale contează mai mult decât vârsta
Angajații mai în vârstă nu sunt neapărat mai înclinați să se pensioneze anticipat decât colegii lor mai tineri. În România, 40 la sută dintre angajații de minimum 55 de ani ar prefera să se pensioneze anticipat, comparativ cu 63 la sută dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de circa 50, respectiv 61 la sută. 42 la sută dintre angajații români de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi și după atingerea vârstei legale de pensionare, față de 32 la sută în Europa.
Atunci când angajații mai în vârstă își doresc să se pensioneze anticipat, motivele financiare joacă rareori un rol. În România, principalele motive sunt dorința de a avea mai mult timp pentru familie sau pentru viața personală (78 la sută), sănătatea (72 la sută) și dorința de a îndeplini anumite obiective personale (44 la sută). Aceste ponderi depășesc rezultatele europene, de 57, 53, respectiv 40 la sută.
Scăderea motivației este menționată de 36 la sută dintre respondenții români, față de 32 la sută la nivel european. Munca solicitantă fizic sau psihic este invocată mai rar în România: 13, respectiv 17 la sută, comparativ cu 25 și 26 la sută la nivel european.
Disponibilitatea angajaților mai în vârstă de a continua să lucreze poate avea legătură cu felul în care își percep viața profesională. În România, 86 la sută dintre angajații de minimum 55 de ani consideră că au suficientă energie ca să-și facă bine treaba, față de 76 la sută la nivel european. 84 la sută simt că munca lor le oferă sens și împlinire, față de circa 80 la sută la nivel european. Printre cei sub 35 de ani, proporția este mai mică: 69 la sută în România și 68 la sută la nivel european.
Diferențele dintre generații se regăsesc și în satisfacția generală față de muncă. În România, 84 la sută dintre angajații de minimum 55 de ani sunt mulțumiți de activitatea lor, comparativ cu 72 la sută dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, procentele sunt de 78, respectiv 71 la sută. 74 la sută dintre angajații români din grupa de vârstă mai ridicată simt că munca le este apreciată, față de 64 la sută dintre colegii mai tineri. Mediile europene sunt de 65, respectiv 59 la sută.
Această experiență profesională pozitivă se asociază și cu o perspectivă diferită asupra carierei. În timp ce angajații mai tineri sunt mai deschiși către un nou loc de muncă sau un alt rol, cei de minimum 55 de ani par să resimtă mai puțin nevoia unei schimbări.
Mai puțină mobilitate și un interes mai redus pentru formare
Mobilitatea pe piața muncii este semnificativ mai redusă în rândul angajaților mai în vârstă. În România, doar nouă la sută dintre cei de minimum 55 de ani caută activ un alt loc de muncă, față de 32 la sută dintre angajații sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de cinci, respectiv 19 la sută.
Aceeași tendință se observă și în organizații: nouă la sută dintre angajații români de minimum 55 de ani caută un alt rol la actualul angajator, față de 25 la sută dintre colegii sub 35 de ani. Mediile europene sunt de patru, respectiv 18 la sută. Aceste rezultate pot indica o nevoie mai redusă de schimbare.
Dintre angajații români de minimum 55 de ani, 72 la sută nu caută un loc de muncă în afara organizației, iar 74 la sută nu caută un alt rol în aceasta. La nivel european, ponderile ajung la 83, respectiv 86 la sută.
Dorința mai redusă de schimbare se reflectă și în interesul pentru formare profesională. În România, 46 la sută dintre angajații de minimum 55 de ani nu își doresc să participe la programe de formare, față de 32 la sută dintre cei sub 35 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 50, respectiv 36 la sută.
77 la sută dintre angajații români sub 35 de ani își doresc să își dezvolte în continuare competențele, față de 63 la sută dintre cei de minimum 55 de ani. Ambele rezultate depășesc mediile europene, de 70, respectiv 58 la sută. Experiența mai vastă a angajaților mai în vârstă pare să le ofere încredere pe o piață a muncii aflată în schimbare rapidă.
Încredere în propriile competențe în contextul automatizării
Nivelul mai ridicat de implicare și de încredere în propriile capacități al angajaților mai în vârstă se reflectă și în modul în care aceștia privesc viitorul, inclusiv dezvoltarea AI. În România, 64 la sută dintre angajații de minimum 55 de ani se simt încrezători în privința propriului loc de muncă, chiar și atunci când automatizarea le modifică rolurile sau sarcinile. În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51 la sută. La nivel european, rezultatele sunt de 61, respectiv 53 la sută.
Această încredere nu pare să provină dintr-o familiaritate mai mare cu AI. Doar 30 la sută dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat instrumente de AI în activitatea zilnică, comparativ cu 42 la sută dintre cei sub 35 de ani. Totuși, utilizarea este mai răspândită în România decât la nivel european în ambele grupe de vârstă. Mediile europene sunt de 20, respectiv 38 la sută.
67 la sută dintre angajații români de minimum 50 de ani sunt convinși că abilitățile lor unice nu pot fi înlocuite de AI, comparativ cu 69 la sută dintre angajații sub 35 de ani. România se diferențiază de tendința europeană, unde încrederea este mai ridicată în rândul angajaților mai în vârstă: 74 la sută, față de 64 la sută în rândul celor mai tineri.
Angajatorii mai au de făcut progrese în sprijinirea tranziției către un mediu de lucru în care IA are un rol tot mai important. Doar 31 la sută dintre angajații români de minimum 55 de ani primesc suficient sprijin pentru a se pregăti pentru acest viitor, comparativ cu 35 la sută dintre cei sub 35 de ani. Deși depășesc mediile europene de 17, respectiv 29 la sută, aceste procente arată că sprijinul ajunge în continuare la o minoritate a angajaților.
„Datele pentru România arată că angajații cu experiență pot avea un rol important în reducerea deficitului de personal: peste patru din zece angajați de minimum 55 de ani sunt deschiși să lucreze și după vârsta legală de pensionare. Pentru angajatori, oportunitatea este să transforme această disponibilitate într-o opțiune atractivă, prin flexibilitate, un volum de muncă adaptat și acces la formare, inclusiv pentru utilizarea noilor tehnologii.
Discuțiile despre continuarea carierei trebuie să pornească de la nevoile și aspirațiile fiecărui angajat. Oamenii au nevoie să știe că experiența lor este apreciată și că au în continuare perspective de dezvoltare”, declară reprezentanții companiei SD Worx România.
DESPRE SD WORX
Este lider european în soluții de HR, salarizare și administrarea timpului de lucru. Ajută organizațiile să gestioneze procesele esențiale pe care angajatorii și angajații lor se bazează zi de zi, de la plata corectă și la timp a salariilor până la administrarea timpului de lucru, a datelor și a conformității în toate etapele parcursului profesional al angajaților. Sprijină peste 100.000 de organizații și procesează salariile a peste șase milioane de angajați în fiecare lună.