Anul trecut, 23 la sută dintre tinerii între 15 şi 29 de ani, din sistemul de educaţie formal din Uniunea Europeană, erau angajaţi, în timp ce trei la sută căutau un loc de muncă şi erau disponibili pentru a începe lucrul.
Totuşi, cea mai mare parte a acestui grup (73 la sută) era în afara forţei de muncă (nici angajaţi, nici şomeri), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În statele membre UE, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor cu vârsta între 15 şi 29 de ani, din sistemul de educaţie formal, care erau şi angajaţi, se înregistra în Ţările de Jos (70 la sută), Danemarca (49 la sută) şi Germania (42 la sută), iar cea mai scăzută în România (doi la sută), Slovacia (patru la sută), Ungaria şi Bulgaria (ambele cinci la sută).
În 2021, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor între 15 şi 29 de ani care nu lucrau (ceea ce înseamnă că îşi căutau un loc de muncă şi erau disponibili pentru a începe lucrul în timp ce studiau) se înregistra în Suedia (14 la sută), Finlanda (nouă la sută) şi Ţările de Jos (șapte la sută). Pe de altă parte, sub unu la sută dintre studenţii şi stagiarii din această grupă de vârstă nu lucrau în Cehia, România, Ungaria şi Croaţia.
Ponderea femeilor care participau la educaţia formală era mai ridicată decât cea a bărbaţilor, în special la grupa de vârstă 20-24 de ani (54 la sută femei faţă de 45 la sută bărbaţi).
În unele ţări din UE, tinerii încep să muncească (de exemplu part-time, în weekend sau slujbe pentru studenţi) încă de când sunt în sistemul de educaţie formal. Aceste evoluţii sunt determinate de sistemele naţionale de educaţie şi de formare profesională, dar şi de alţi factori, precum caracteristicile pieţei muncii la nivel naţionali şi factori culturali, arată raportul Eurostat.
