Șomajul este în continuare în scădere, conform ultimelor cifre publicate de Institutul Național de Statistică. Iar România pare că, după mulți ani, se află pe drumul cel bun.
Șomajul apare ca un dezechilibru al pieței muncii la nivel național, ca punct de întâlnire între cererea și oferta globală de muncă. Piața muncii se caracterizează prin faptul că cererea de muncă nu se modifică în aceeași măsură cu modificarea salariului nominal, respectiv real, și nici oferta de muncă nu evoluează în raport de preț și cost.
Dacă facem referire la cauzele șomajului, printre ele amintim:
a) sporul natural al resurselor de muncă, respectiv al populației în vârstă de muncă;
b) femeile casnice care doresc și presează să intre pe piața muncii;
c) disponibilizarea unei părți a populației ocupate;
d) viteza de dezvoltare a sectorului privat;
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Șomajul este un fenomen strict legat de dezvoltarea economică, industrială și postindustrială. Cea mai mare creștere a șomajului a fost înregistrată în România în prima parte a secolului. A ajuns, în 1928, la 3.727 persoane, în 1932 la 38.890 persoane, iar în 1937 la 10.851 persoane, la o populație de 17 milioane. Însă șomajul efectiv s-a manifestat după 1989 într-un ritm neașteptat de rapid, cota crescând cu 2-3 la sută pe an.
Creșterile ratei șomajului au fost destul de mari din 1992, când rata șomajului a fost de 8,2 la sută.
Conform ANOFM, această rată s-a menținut la un nivel ridicat destul de mult timp, după cum urmează:
- 1993: 10,4 la sută
- 1994: 10,9 la sută
- 1995: 9,5 la sută
- 1996: 6,6 la sută
- 1997: 8,9 la sută
- 1998: 10,4 la sută
- 1999: 11,8 la sută
- 2000: 10,5 la sută
- 2001: 8,8 la sută
- 2002: 8,4 la sută
- 2003: 7,4 la sută
- 2004: 6,3 la sută
Între 2005 și 2014, rata șomajului a cunoscut mai multe fluctuații. Minima a fost de 4,1 la sută, iar maxima de 7,8 la sută.
Fluctuații ale ratei șomajului pot fi observați și în anii următori, însă în momentul de față numărul persoanelor care nu au loc de muncă este în scădere.
Potrivit INS, în aprilie 2019, rata șomajului în forma ajustată sezonier a fost de patru la sută.
Rata șomajului, în aprilie 2019, a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (3,9 la sută).
Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la femei.
Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 de ani) estimat pentru aprilie 2019, a fost de 354 de mii persoane, în creștere față de lună precedentă (347 mii persoane), dar în scădere față de aceeași lună a anului anterior (395 mii persoane).
Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective au fost de 4,3 la sută, în cazul persoanelor de sex masculin, și 3,5 la sută, în cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 3,1 la sută pentru aprilie 2019 (3,5 la sută în cazul bărbaților și 2,7 la sută în cel al femeilor).
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 73,7 la sută din numărul total al șomerilor estimat pentru aprilie 2019.
Rata șomajului în România, conform ANOFM
Conform datelor ANOFM, la sfârșitul lunii februarie 2019, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,31 la sută, mai mică cu 0,1 puncte procentuale decât cea din luna anterioară și cu 0,63 pp sub valoarea înregistrată la finele aceleiași luni a anului 2018.
Numărul total de șomeri, la finele lunii februarie, era de 286.568 persoane. Din totalul șomerilor înregistrați, 61.559 au fost șomeri indemnizați și 227.009 neîndemnizați.
Comparativ cu luna precedentă, numărul bărbaților șomeri a scăzut de la 3,39 la 3,38 la sută, iar numărul femeilor fără loc de muncă a scăzut de la 3,24 la 3,23 la sută.
Rata șomajului în România – mediul de rezistență
În funcție de mediul de rezidență, numărul șomerilor înregistrați la finalul lunii februarie se prezenta astfel:
1. 85.646 șomeri din mediul urban
2. 202.922 șomeri din mediul rural
Cei mai mulți șomeri aveau între 40-49 de ani (83.168), urmați de cei de grupă de vârstă peste 55 ani (56.685). La polul opus s-au aflat persoanele între 25-29 de ani (16.253).
Autor: RisCo
