Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității depind de condițiile ce vor fi impuse pentru accesarea lui, afirmă Anca Grigorescu, partener în compania de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică și unul dintre avocații care au susținut încă din martie adoptarea Kurzarbeit.
Modelul Kurzarbeit este denumit “Sprijin pentru program flexibil de muncă” în programul “Reclădim România-Planul Național de Investiții și Relansare Economică”, lansat recent de Guvern. Detaliile privind implementarea programului de lucru flexibil vor fi stabilite în perioada imediat următoare.
“Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat. Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integral, deși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce business-ul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe si contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și, ulterior, a persoanelor susținute exclusiv social”, afirmă Anca Grigorescu (foto), coordonatoarea departamentului de Dreptul Muncii la bpv Grigorescu Ștefănică.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Ce este Kurzarbeit
Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus și este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani. Kurzarbeit a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Datele estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că, până în trimestrul al treilea din 2009, peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit.[1]
În plus, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape șase la sută – cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut. Cea mai mare contracție a fost în SUA – până la aproape patru la sută, arată datele Fondului Monetar Internațional.[2]
Sursa tabelului: Fondul Monetar Internațional
Cât câștigă angajații, cât câștigă statul
În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizația susținută de stat ar urma să fie de 75 la sută din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și cel brut aferent orelor de muncă efectiv prestate. “De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50 la sută, angajatul ar urma să primească 50 la sută din salariu de la angajator și 37,5 la sută din partea statului. În total, 87,5 la sută pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50 la sută”, explică Anca Grigorescu.
Câteva calcule despre veniturile statului și ale angajatului, în funcție de diferite niveluri salariale, în cazul unui salariat căruia i s-a redus activitatea la 50 la sută:
- Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei și încasează 1.991 lei
Angajatul primește 4.551 lei brut
- Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei și încasează 804 lei
Angajatul primește 1.951 lei brut
- Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei și încasează 3.446 lei
Angajatul primește 7.875 lei brut
Ce companii pot aplica pentru Kurzarbeit
Sunt eligibile companiile ce și-au redus temporar activitatea și a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin zece la sută față de luna similară a anului anterior. Planul de redresare economică lansat de Guvern precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la șase luni și se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puțin zece la sută dintre angajații unei companii.
“Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este așteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.
Condițiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern în perioada imediat următoare. “Deschiderea companiilor de a aplica la Kurzarbeit este influențată de evoluția economiei, de posibilitatea firmelor de a accesa simultan sau alternativ mai multe modele de sprijin, de condițiile impuse. De altfel, reușita acestui program de redresare a business-ului va depinde în mare măsură de nivelul de condiții si restricții impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condițiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiți să apeleze la măsuri mai ușor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă și chiar salvarea existenței multor companii, așa că sper că programul va deveni funcțional cât mai curând”, adaugă oficialul bpv Grigorescu Ștefănică.
Despre Anca Grigorescu și implicarea sa în promovarea modelului Kurzarbeit
Anca Grigorescu are peste 20 de ani de experiență ca avocat, iar din 2006 este partener co-fondator al societății de avocatură bpv Grigorescu Ștefănică, unde coordonează departamentele de Dreptul Muncii și Drept fiscal. Este recomandată de cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500. Coordonează comitetul de Dreptul Muncii al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), co-head al comitetului de Dreptul Muncii în Camera de Comerț Americană în România (AmCham) și membru activ în employment task force-ul din Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Din aceste poziții, Anca Grigorescu a promovat activ conceptul de Kurzarbeit drept instrument de apărare a locurilor de muncă și reluare treptată a business-ului de companiile din România: a identificat formule compatibile cu legislația din România, avantajele și necesitatea acestuia pentru a contribui la redresarea economiei românești. “De la începutul stării de urgență, am identificat drept o necesitate dezvoltarea conceptului Kurzarbeit pentru economia românească. Este preluat după modelul german, care există de peste 100 de ani. Am văzut această măsură ca fiind una esențială pe termen scurt și mediu pentru menținerea unui număr cât mai mare de locuri de muncă și pentru salvarea companiilor. România are nevoie de acest program pentru a acoperi nevoile mediului de business, care nu mai pot fi acoperite prin programele existente sau anterioare”.
DESPRE bpv Grigorescu Ștefănică
Este unul dintre principalii jucători pe piața locală a avocaturii de business. Fondată în 2006, compania oferă consultanţă extinsă în Dreptul Concurenţei, Drept Financiar-Bancar, Drept Comercial, Construcţii, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Drept Societar & Insolvenţă, Fuziuni şi Achiziţii, Energie, Resurse Naturale şi Mediu, Infrastructură & Utilităţi, Sector Public, Concesiuni, PPP, Drept Imobiliar, Litigii, Tehnologie, Media & Telecom. Societatea este recunoscută internațional prin atenția acordată domeniului tehnologiei și practica în domenii precum Drept Societar, Fuziuni și Achiziții, Drept Fiscal, Dreptul Muncii, Achiziții Publice, Servicii Medicale, Energie și Infrastructură. Echipa bpv Grigorescu Ștefănică este menționată constant printre firmele de avocatură recomandate de cele mai importante publicații internaționale de specialitate: Chambers & Partners, Legal 500, IFLR1000, ITR World Tax.
