Potriviu unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), 55 la sută dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24 la sută suferă de toate cele trei tipuri.
Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul București sunt mai mari decât cele din alte țări europene. Nivelul sindromului burnout în Franța este de 42,4 la sută, în Germania de 48,7 la sută, iar în SUA, de 45,8 la sută. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43 la sută dintre medici suferă de epuizare emoțională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dintre trei medici are simptome de burnout.
Participanții la studiul CMMB lucrează, în medie, 42,9 ore pe săptămână, și consultă, în medie, 18,2 pacienți pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută – trei sau mai multe joburi. Concluziile studiului sunt că femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbații și că, deși burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacienții este constant mai mic decât cel pentru alți factori. Soluțiile propuse de medici se referă în mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocrației la reglementările mai clare și adecvarea resurselor alocate (de la dotări la numărul personalului) la nivelul solicitărilor din partea societății.
Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, ce apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deține controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, ce lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor sau o iritabilitate crescută, cu episoade de agresivitate.
Chestionarele aplicate și metodologia folosită pentru studiul CMMB sunt standardizate internațional, conform Copenhagen Burnout Inventory, care măsoară trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel legat de lucrul cu pacienții. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-august.
