După ce pandemia i-a închis biroul, Veronica Wortman Ploetz a fost obligată să lucreze de acasă. Aproape imediat, a devenit mai productivă.
Wortman Ploetz, manager senior într-o organizație de training pentru executivi, se consideră o persoană introvertită. “Îmi iau energia din faptul că sunt singură. Așa mă reîncarc eu”, spune ea, într-un interviu pentru BBC.
La primele ore ale dimineții, când în casă era liniște, a reușit brusc să realizeze mai mult decât ar fi putut de obicei într-un birou aglomerat – și, pentru ea – epuizant. “Mă trezeam la 5 dimineața și, în loc să trec prin toată nebunia obișnuită – să mă pregătesc, să hrănesc câinii, să parcurg toată lista de lucruri pe care trebuia să le fac înainte de a ieși din casă – și să mă pregătesc pentru naveta de 45 de minute, eram, pur și simplu, <în zonă>. În acele momente de liniște, am putut să le fac pe toate”, spune Wortman Ploetz.
Tranziția la munca la distanță, de la începutul anului trecut, a fost bruscă pentru toată lumea, însă unii s-au adaptat mai ușor – în multe cazuri, datorită tipului lor de personalitate. Și nevoile clienților s-au schimbat în moduri ce au pus în valoare seturile de competențe ale introvertiților, în timp ce comunicarea virtuală le-a oferit mai multe oportunități de a-și împărtăși gândurile.
Pentru “executanții liniștiți”, care poate că altădată treceau neobservați, munca la distanță a oferit nu numai un program de zi cu zi mai puțin solicitant, ci și o oportunitate de a-și combina energia suplimentară cu noi modalități de lucru – și de a ieși cu adevărat în evidență.
Momentul de strălucire al unui introvertit
În zilele nesigure de la începutul pandemiei, nevoile companiilor și ale clienților lor au cunoscut o schimbare, iar angajații care puteau să le satisfacă au ieșit în evidență.
“În timp ce extrovertiții sunt recunoscuți ca fiind mai deschiși, orientați spre acțiune și entuziaști, introvertiții aduc gândire analitică și empatie”, spune expertul în branding Richard Etienne. “În timpul pandemiei, aceste abilități au devenit imediat incredibil de căutate. Introvertiții sunt de încredere: sunt oameni care, atunci când încep un proiect, îl fac temeinic. Sunt buni la gândire profundă și la formarea de conexiuni personale. Acest lucru a fost foarte important în perioada în care companiile încercau să-și păstreze clienții”.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Patty McCord, fostă șefă a departamentului de resurse umane la Netflix, a declarat că este clar că managerii au conștientizat de curând abilitățile angajaților care nu atrăgeau atenția înainte. Ea a făcut referire la un director executiv de rang înalt de la o companie din Fortune 100, care avea o “matrice de abilități” pe care o folosea cândva pentru a identifica un vânzător excelent: “capabil să controleze o sală, multă energie și carismă, încrezător, bla, bla, bla, bla. Și totul s-a răsturnat complet în timpul pandemiei”.
Dintr-o dată, cei mai buni angajați ai acelei companii erau “cei liniștiți, care intrau într-o discuție cu un client și, pur și simplu, îl ascultau”.
O schimbare de ritm necesară
Pe lângă faptul că aveau setul de aptitudini înnăscute potrivite, mulți introvertiți au profitat de mutarea de la un mediu fizic de birou. Asta pentru că biroul tradițional, în multe privințe, chiar nu li se potrivea.
“Locul de muncă a fost creat de extrovertiți, pentru extrovertiți”, spune Etienne. Pentru ceilalți, birourile open space sunt cel mai mare dușman, explică el. “Ușurința cu care oamenii pot avea acces la spațiul tău, fără invitație, poate fi intensă”. La un moment dat, biroul său era lângă lifturi. “Nu puteam să am 15 minute de liniște”, își amintește Etienne.
Acest lucru este greu pentru cineva cu o personalitate introvertită, deoarece conversația constantă poate fi epuizantă. Dacă extrovertiții își iau energia din interacțiunea socială, “la sfârșitul zilei, introvertitul este epuizat”.
Wortman Ploetz spune că mulți dintre cei care o cunosc ar putea fi surprinși de faptul că se descrie drept introvertită. Petrece mult timp în ședințe și în sesiuni de instruire practică, dar, în cele din urmă, spune ea, își regăsește energia atunci când e într-un loc liniștit, singură.
Neuroștiința susține această teorie. Studiile arată că extrovertiții sunt mai puțin sensibili la dopamină și, prin urmare, au nevoie de multă stimulare pentru a fi suficient de energizați. Introvertiții sunt mult mai sensibili la această substanță chimică din creier, iar stimularea excesivă poate deveni rapid obositoare.
Punctele forte
Dincolo de faptul că oferă mai multă liniște, noul mediu de lucru a devenit unul favorabil introvertiților, care pot ieși acum în evidență. “Masa de ședință fizică a dispărut și, odată cu ea, a dispărut și structura ierarhică a oamenilor gălăgioși adunați în centru și a introvertiților la margine”, spune Etienne.
Și, adaugă el, cei care ar fi ezitat să se implice în luptă într-o sală de conferințe se simt în largul lor în spațiile de întâlnire virtuale. “Dacă un om se teme să vorbească în public, lucrul de la distanță i-a permis să-și demonstreze expertiza, poate chiar în fața a mii de persoane, fiindcă tot ce vede acum este o lumină verde în partea de sus a ecranului”.
Impactul de durată
Beth Buelow, coach și autoare a cărții The Introvert Entrepreneur, speră că, odată cu întoarcerea la birou, lecțiile învățate din munca la distanță vor face ca liderii și locurile de muncă să fie mai primitoare pentru introvertiți. Definiția “angajatului-vedetă”, spune ea, s-a schimbat. “În mod tradițional, consideram că <a contribui> înseamnă <a vorbi>”. Am învățat că și contribuția poate lua multe forme și nu este neapărat vorba despre persoana care vorbește cel mai mult”.
Există tactici pe care liderii le pot folosi pentru a se asigura că angajații introvertiți pot continua să contribuie, chiar dacă echipa face tranziția înapoi la munca în format clasic. Soluțiile simple, precum organizarea unor sesiuni de brainstorming sau discuții în grupuri mici, înainte de cele cu întregul grup, pot fi de mare ajutor, explică Beth Buelow.
Veronica Wortman Ploetz își păstrează unele dintre obiceiurile care au făcut-o atât de productivă acasă. “Voi fi mult mai atentă atunci când voi adăuga întâlniri în calendar și mă voi asigura că există un spațiu între ele, chiar dacă este vorba de doar 15 minute. Cred că este o limită sănătoasă, pe care nu aș fi avut-o fără pandemie”.
