Durata efectivă a navetei depășește chiar timpul maxim pe care angajații români ar fi dispuși să-l petreacă zilnic pe drum – 51 minute. La nivel european, timpul maxim acceptat este de 62 minute, cu 14 minute peste durata medie efectivă a navetei.
Cele mai lungi durate medii ale navetei sunt raportate în Belgia, unde angajații parcurg, în medie, 64 kilometri dus-întors, și stau 61 de minute pe drum, în Suedia, cu 53 kilometri și 57 de minute, și Irlanda (47 de kilometri/ 56 de minute. La celălalt capăt al clasamentului, după durată, se află Croația (37 kilometri parcurși/ 41 de minute, Italia (42 kilometri/ 35 de minute) și Slovenia (42 kilometri/ 32 de minute). Dintre cele 16 țări analizate, România înregistrează cea mai scurtă distanță medie, 17 kilometri, iar Belgia cea mai lungă – 64.
Diferența dintre timpul petrecut pe drum și distanța parcursă conturează o problemă mai degrabă de mobilitate decât de distanță. În România, 63 la sută dintre respondenți declară o navetă de 10-29 de kilometri dus-întors, procentaj de peste două ori mai mare decât media europeană de 27 la sută. Totuși, doar 47 la sută dintre angajații români încheie naveta în mai puțin de 45 de minute. La polul opus, 16 la sută stau cel puțin 90 de minute zilnic pe drum, față de 13 la sută la nivel european, iar 11 la sută dintre respondenții din România petrec cel puțin două ore pe drum.
București-Ilfov, aproape 73 de minute pentru o navetă de 16 kilometri
Datele regionale accentuează contrastul dintre distanță și timpul petrecut pe drum. În București-Ilfov, naveta dus-întors durează, în medie, 73 minute, deși distanța parcursă este de numai 16 kilometri. Regiunea se desprinde net de restul țării: în celelalte șapte regiuni de dezvoltare, durata medie a navetei variază între 43 și 49 de minute.
Mai mult de jumătate dintre respondenții din București-Ilfov, 51 la sută, petrec cel puțin o oră pe zi pe drumul spre și dinspre serviciu. O treime ajung la minimum 90 de minute, iar 23 la sută petrec pe drum cel puțin două ore – o pondere aproximativ dublă față de media națională de 11 la sută.
Presiunea navetei depășește și pragul pe care angajații îl consideră acceptabil. Durata medie de 73 minute este cu aproape zece minute mai mare decât timpul maxim pe care respondenții din București-Ilfov ar fi dispuși să-l aloce zilnic navetei, de 63 minute.
Aceste date nu se traduc automat într-o respingere a deplasării la birou. Aproape jumătate dintre respondenții români, 48 la sută, ar dori să lucreze de acasă în aceeași măsură ca acum, iar 38,2 la sută ar prefera mai multă muncă de acasă, ușor peste media europeană de 35,8 la sută. 13,7 la sută dintre români și-ar dori să lucreze mai puțin de acasă.
În București-Ilfov, unde presiunea navetei este cea mai ridicată dintre regiunile analizate, 47 la sută ar lucra mai mult de acasă și numai zece la sută și-ar dori mai puțină muncă de acasă. 35 la sută consideră că pierd pe drum timp important, care ar putea fi folosit pentru muncă. În București-Ilfov, procentul ajunge la 43 la sută.
Percepția infrastructurii este nuanțată. România se află pe locul al doilea dintre cele 16 țări analizate în ceea ce privește disponibilitatea opțiunilor de navetă: 61 la sută dintre români consideră că au suficiente variante ca să ajungă la locul de muncă, față de media europeană de 53 la sută. Doar Țările de Jos înregistrează un procent mai mare, de 70 la sută.
România ocupă primul loc în clasament după percepția pozitivă asupra transportului public: 52 la sută dintre angajați îl consideră convenabil, fiabil și ușor accesibil, față de o medie europeană de 36 la sută. Contradicția este mai vizibilă în București-Ilfov: 58 la sută dintre angajați evaluează pozitiv transportul public, cel mai mare procent dintre regiunile României, deși aici este raportată și cea mai lungă durată medie a navetei.
Totuși, durata relativ ridicată raportată pentru cea mai scurtă distanță medie din analiză arată că existența și aprecierea opțiunilor de transport nu se traduc întotdeauna într-o deplasare rapidă.
Ce pot face angajatorii
Ciprian Chiorean, Managing Director @ SD Worx România: „Naveta nu este doar o temă de infrastructură, ci și una care influențează direct experiența angajatului. Companiile nu pot controla traficul, însă pot reduce costul de timp prin flexibilitate, ore de începere adaptate, politici hibride clare și o mai bună corelare între prezența la birou și activitățile care beneficiază cu adevărat de colaborarea față în față. Majoritatea angajaților nu cer eliminarea biroului, ci o organizare mai inteligentă a deplasărilor”.
Pentru organizații, analiza navetei poate deveni un instrument concret de retenție și planificare. Datele privind domiciliul angajaților, programul de lucru, accesul la transport și zilele în care prezența la birou este necesară pot susține decizii despre flexibilitate, beneficii de mobilitate sau alegerea spațiilor de lucru, fără a aplica aceeași soluție tuturor echipelor.
Despre studiul internațional
SD Worx, principalul furnizor european de servicii HR și salarizare, sprijină organizații de toate dimensiunile în gestionarea provocărilor din domeniul resurselor umane și al salarizării. Realizează periodic studii aprofundate la nivel european. Analiza celui mai recent studiu HR & Payroll Pulse le oferă organizațiilor informații valoroase ca să-și perfecționeze strategiile de HR și salarizare și să le pregătească pentru viitor. Studiul a fost realizat de SD Worx Research Institute, între 27 ianuarie și 20 februarie 2026, în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Suedia). Au fost chestionați 5.936 de decidenți HR și 16.500 de angajați.