Potrivit unui top întocmit de UrbanizeHub, Oradea, Alba Iulia și Iași ocupă podiumul celor mai performante administrații și orașe din România. În top 10 mai apar Craiova, Sectorul 3 București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Miercurea Ciuc și Târgoviște.
UrbanizeHub a lansat un Îndrumar pentru primari, un ghid ce promovează bunele practici din România în domeniul guvernanței urbane. Ghidul se adresează primarilor, reprezentanților societății civile, firmelor private, ONG-urilor sau simplilor cetățeni, cu scopul de a dialoga facil cu administrațiile locale și de a susține proiecte concrete de dezvoltare locală.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Experții UrbanizeHub au folosit trei indicatori pentru a măsura performanța orașelor și a administrațiilor din România: valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, între 2007 și 2016, cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor și modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.
Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv și ține de evaluarea experților UrbanizeHub, care au fost în majoritatea orașelor și au observat modul în care s-au transformat orașele. Sunt orașe mari care nu au prins topul din cauza excedentului lor bugetar, de neacceptat pentru un oraș în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administrațiilor locale este de circa zece miliarde de lei. Potrivit specialiștilor, aceasta este o problemă mare, ce denotă lipsa de viziune la nivel local și lipsa de capacitate.
Locul 10: Târgoviște
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbția de fonduri europene a fost de 59,5 milioane de euro și 748 euro pe cap de locuitor. Târgoviște nu are avantajul unui buget foarte generos, dar orașul are o administrație care, în ultimii ani, a desfășurat proiecte pe bandă rulantă și a înregistrat una dintre cele mai bune absorbții de fonduri europene pe cap de locuitor. Primăria a desfășurat și o serie de programe integrate în cartierele vechi și a pus la punct infrastructura stradală.
Locul 9: Miercurea Ciuc
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane euro, cu 1.758 euro pe cap de locuitor, mai mult decât majoritatea orașelor din România. Absorbția de fonduri europene a fost de 21 milioane euro, adică 540 de euro pe cap de locuitor. Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reședințe de județ din România, dar asta nu se vede când ajungi acolo. Orașul este cochet, are o infrastructură urbană bine pusă la punct și comunități active și implicate.
Locul 8: Cluj-Napoca
Investițiile făcute din bani publici și fonduri europene, în 2007-2016, au fost de 253,3 milioane euro, cu 781 euro pe cap de locuitor. La nivel de absorbție de fonduri europene, a atras 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la 375 euro. Chiar dacă ritmul de modernizare a infrastructurii urbane a fost, de multe ori, unul „ardelenesc”, Primăria a colaborat bine cu societatea civilă și a ajutat la transformarea orașului într-un adevărat hub creativ.
Locul 8: Timișoara
Cheltuielile de capital ale orașului au fost de 249,5 milioane euro, cu 782 euro pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbție de fonduri europene – 114,6 milioane euro, cu o medie pe cap de locuitor de 359 euro. Dacă Clujul se îndreaptă, la nivel strategic, spre un hub IT de referință în estul Europei, un oraș inovator și antreprenorial, Timișoara se pregătește să fie Capitala Culturală Europeană, în 2021. Diferența dintre cele două orașe este managementul public colaborativ și deschiderea de care dă dovadă administrația din Cluj, față de cea din Timișoara.
Locul 7: Sibiu
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbția de fonduri europene a fost de 15,6 milioane euro și 106 euro pe cap de locuitor, destul de puțin pentru o administrație și un oraș de mărimea sa. Sunt multe orașe ce nu au intrat în top, cu performanță mai bună la nivelul absorbției. Sibiul este orașul din România care seamănă cel mai mult cu un oraș din vest, cred experții de la UrbanizeHub. „Centrul vechi al orașului e poezie pură și o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este cea mai bine întreținută clădire administrativă din România”. Sibiul s-a mișcat mai greu pe absorbția de fonduri europene și pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane puternice), dar poate recupera în anii următori.
Locul 6: Brașov
Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu 952 euro pe cap de locuitor, iar absorbția de fonduri europene a fost de 72,4 milioane euro și 286 euro pe cap de locuitor. Brașovul are cea mai bună infrastructură din țară. Orașul este un barometru care ar trebui urmat de toate reședințele de județ. Nu stă foarte bine la absorbția de fonduri europene, dar a folosit eficient propriul buget.
Locul 5: Sectorul 3 București
Există o disproporție imensă între investițiile publice și cele cu fonduri europene. Între 2007 și 2016, cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, suma cea mai mare din top, cu 873 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene s-au cheltuit doar 4,1 milioane euro, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din top. „Este, poate, cea mai eficientă primărie în ceea ce privește implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, în câteva domenii-cheie: reabilitarea străzilor și trotuarelor, a spațiilor verzi și a infrastructurii școlare, reabilitarea termică a blocurilor și regenerarea urbană a spațiilor interstițiale dintre blocuri”, este concluzia UrbanizeHub.
Locul 4: Craiova
S-a mișcat bine în ultimii ani, cu cheltuieli de capital de 274,1 milioane de euro, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a atras 139,8 milioane euro, adică 519 euro pe cap de locuitor. Centrul vechi a fost complet transformat, iar autoritățile locale au finalizat o serie de proiecte majore de infrastructură. Craiovenii au fost foarte abili în a face lobby, la nivel central, pentru proiecte de dezvoltare locală (ex. noul stadion).
Locul 3: Iași
A crescut mult în ultimii ani, deși lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraș: politicieni, administrație, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital, a investit 282,9 milioane euro, adică 974 euro pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene a implementat proiecte de 156 milioane euro, cu o medie de 537 euro pe cap de locuitor. Este top performer în absorbția de fonduri europene (cu 50 milioane euro mai mult decât Cluj, între 2007 și 2016). S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane și primele efecte pozitive au început să se vadă. Iașiul este inima Moldovei și un oraș vibrant, tot mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunități, datorită investitorilor care se relochează acolo.
Locul 2: Alba Iulia
Pentru un oraș mic, are cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, a realizat investiții de 79,6 milioane euro, cu o medie de 1.253 euro pe cap de locuitor, și 51,7 milioane euro absorbție a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor. Alba Iulia este campion detașat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. A trecut de la faza în care românii își aminteau de acest oraș doar de 1 Decembrie la cea de destinație obligatorie pentru turiștii autohtoni și străini. Reabilitarea Cetății Alba Carolina este spectaculoasă și un model de performanță administrativă. Alba Iulia dă tonul și în ceea ce privește intervențiile de tip Smart City și branding de oraș.
Locul 1: Oradea
Are rezultate remarcabile și, probabil, cea mai bună administrație publică din România, cred experții UrbanizeHub. La nivelul cheltuielilor de capital, a investit 240,4 milioane euro în ultimii opt ani, ceea ce înseamnă 1.225 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a atras proiecte de 140,6 milioane euro, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor. „Oradea este, probabil, localitatea din România cu o performanță extraordinară nu numai în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și cheltuielile de capital, ci și în ceea ce privește bunele practici, într-o sumedenie de domenii. Primăria este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru cazuri de utilitate publică. Este printre puținele primării cu o politică coerentă în ceea ce privește parcările, are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice, este cea mai eficientă primărie în ceea ce privește atragerea de investitori (parcurile industriale sunt, de obicei, administrate de consilii județene) și este printre puținele primării cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare”, scriu cei de la UrbanizeHub.
