Pe fondul degradării tot mai accentuate ale învățământului de stat, de la starea precară a școlilor și a materialelor didactice la calitatea tot mai slabă a profesorilor și criza accentuată de personal, tot mai mulți români își trimit copiii la școli și grădinițe private. Afacerile din învățământul preuniversitar privat au crescut de aproape trei ori, în ultimii nouă ani, și au șanse să atingă nivelul de 200 de milioane de lei, în 2019, arată o analiză Frames.
Începutul noului an școlar surprinde sistemul public de educație preuniversitară cu aceleași probleme ca în anii trecuți. Există, în continuare, școli și grădinițe fără autorizații sanitare de funcționare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat și cu materiale didactice și logistice insuficiente.
În școlile și grădinițele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea mulți suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare. Salariile mici și condiții de muncă precare au împins mulți dascăli să plece către alte orizonturi, iar școlile și grădinițele private sunt în prim-plan, așa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputați de la stat.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Afacerile firmelor care activează în învățământul preuniversitar – școli și grădinițe private (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532) – au atins, în 2018, nivelul de 173,3 milioane de lei, față de 160,8 milioane, în 2017, și 73,1 milioane, în 2010. Potrivit analiștilor de la compania de consultanță Frames, aceste date indică faptul că în 2019 se va atinge un nivel record în acest business, iar afacerile școlilor private ar putea atinge granița de 200 de milioane de lei.
„Dacă în 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii, dintre care 402 erau în funcțiune și au depus datele de bilanț la Ministerul Finanțelor. Este o evoluție semnificativă, ce denotă faptul că tot mai mulți dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele și-au permis să facă investiții semnificative în dotări, programe și personal”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Și profitabilitatea școlilor și grădinițelor private a urmat același trend ascendent, de la 8,29 milioane lei, în 2010, la 21,33 milioane, în 2017, respectiv 35,7 milioane, în 2018. Cele mai multe școli și grădinițe private erau înregistrate, anul trecut, în București-Ilfov (230), Constanța (33), Prahova (24), Argeș (15), Cluj și Dolj (câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel național, era de 391.360 de lei, în creștere față de anul precedent, iar numărul angajaților, la nivel național, era de 2.020, cu peste 600 mai mulți decât în 2010.
„După anii de creștere susținută, în 2010-2017, anul trecut s-a accentuat tendința de maturizare a pieței, dovadă că, dincolo de creșterea business-ului și a profitabilității, numărul firmelor active s-a redus cu câteva zeci. Au avut loc o serie de fuziuni și achiziții, iar marii jucători și-au consolidat pozițiile, în special în aglomerațiile urbane, acolo unde își regăsesc, în principal, clientela. Pe fondul creșterii veniturilor românilor și extinderii paletei de oferte, 2019 și 2020 vor aduce noi vârfuri de creștere”, arată analiza Frames.
Peste 90 la sută din piață este reprezentată de microîntreprinderi cu o medie de cinci angajați, dar cu venituri medii în creștere față de anii trecuți, de peste 400.000 de lei. Semnificativă este și creșterea profitului net în acest sector. În 2018, a atins nivelul de 80.592 lei, față de 15.682, în 2011. Datele financiare indică faptul că școlile și grădinițele private și-au optimizat resursele și, pe fondul creșterii numărului de elevi și preșcolari, au dezvoltat afaceri tot mai profitabile.
Topul școlilor private
Cel mai important jucător din sectorul școlilor private preuniversitare din România este, potrivit datelor Frames, Lumina Instituții de Învățămînt, o companie de tip complex educațional care, potrivit site-ului propriu, include trei licee (Liceele Teoretice Internaționale de Informatică București, Colentina și Constanța – cu învăţământ liceal și gimnazial), o şcoală internaţională (The International School of Bucharest – cu învăţământ preșcolar, primar, gimnazial si liceal), şapte școli internaționale Spectrum, în București (Pallady şi Colentina), Constanta, lași, Cluj, Ploiești și Oradea – cu învăţământ preșcolar și primar. Afacerile companiei au atins, în 2018, nivelul de 42,6 milioane de lei și un profit de 13,99 milioane, în creștere față de anul precedent.
Locul secund este ocupat de Olga Gudynn International School, cu afaceri de 18,4 milioane de lei și un profit de 1,2 milioane. Potrivit site-ului oficial, compania înființată în 2001 este una dintre cele mai cunoscute instituţii de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial din România, cu predare bilingvă, română-engleză. Olga Gudynn Int’l School (OGIS) găzduieşte, în cele cinci locații, situate în Bucureşti şi Pipera, peste 600 de copii de diferite naţionalităţi, cu vârste între trei și 15 ani, şi 150 de angajaţi.
Top 3 cei mai importanți jucători din piața școlilor private, după cifra de afaceri din 2018, este completat de Kids Palace, care administrează școala gimnazială cu același nume din Sectorul 4 al Capitalei. Firma a încheiat anul 2018 cu afaceri de 4,28 milioane de lei și un profit de 136.000. Clasamentul este completat de firmele Casadi, Universal Top Construct, Pick Me, Luca Education, Luca’s Community, Universul Copiilor Și Grădinița lui Matei. Împreună, primii zece jucători de pe piață raportau, anul trecut, afaceri de 84,1 milioane de lei și un profit de 20,8 milioane.
Învățământul românesc, încotro?
Datele de la Institutul Național de Statistică arată că numărul școlarilor din România continuă să scadă accentuat, în ton cu evoluția demografică. În anul şcolar/ universitar 2018-2019, erau înscriși 3,547 milioane elevi şi studenţi, în scădere cu 31.300 față de anul precedent. Aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (46,6 la sută), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8, respectiv 15,4 la sută).
Învăţământul primar şi gimnazial, ca şi cel liceal, au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019, faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8.000). Din totalul populaţiei şcolare cuprinse în sistemul de educaţie, 50 la sută au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 72 la sută au studiat în mediul urban.
„Statisticile arată că viitorul, pentru economia românească, din punct de vedere al resursei umane, se anunță a fi plin de provocări. Scăderea natalității, reducerea numărului de copii școlarizați și faptul că prea puțini copii sunt educați pentru muncă, în școlile profesionale, sunt cauze de natură să accentueze presiunea de pe piața forței de muncă. Avem, din păcate, tot mai mulți copii care abandonează școala, gradul de analfabetism este în creștere, iar așa-zisele reforme din sistemul educational întârzie să ofere soluții concrete – interes și susținere pentru școală, oferte de învățământ dual în strânsă legătură cu realitățile economice”, arată consultantul Adrian Negrescu.
Potrivit concluziilor analizei Frames, școlile private reprezintă, în acest moment, o soluție doar pentru românii cu venituri pe măsura tarifelor de școlarizare. „Învățământul privat încearcă să ofere alternativa dar, din păcate, nu are încă forța logistică necesară pentru a schimba perspectiva. Mulți dintre absolvenții acestor școli se îndreaptă, în principal, către învățământul superior și prea puțin către profesiile sub acest nivel, iar perspectiva emigrației este una generală, în acest sistem. Universitățile străine, joburile în Occident, perspectivele unor cariere bine definite concurează de pe poziții net superioare cu ofertele sistemului educațional de stat din România”.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, comunicate de firmele care au codurile CAEN 8510, 8520, 8531 și 8532, între 2010 și 2018. Datele statistice nu includ rezultatele firmelor ce activează în învățământul universitar.
