România a pierdut un milion de persoane, în ultimele trei decenii, din cauza sporului natural negativ, şi alte 2,6 milioane de oameni prin emigrare, în aceeaşi perioadă, a anunțat directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române, Luminiţa Chivu.
„Emigrarea temporară tinde să devină un fenomen de amploare. Ultimele cifre de care am dispus indicau, pentru 2017, 219.000 persoane emigrate temporar. Probabilitatea ca decizia de emigrare temporară să se transforme în emigrare definitivă este tot mai mare, mai ales în cazul tinerilor. Din perspectiva ofertei de forţă de muncă, trendul descendent din ultimele trei decenii este contrar evoluţiilor majore de la nivelul Uniunii Europene. Practic, suntem în situaţia în care intrările în ocuparea forţei de muncă sunt tot mai mici, comparativ cu ieşirile din rândul populaţiei în vârstă de muncă”, afirmă reprezentanta INCE, citată de Agerpres.
Aceasta atrage atenţia că, deşi rata totală a şomajului este redusă, totuşi, în rândul tinerilor, România este pe primele locuri din UE în ceea ce priveşte rata şomajului, cu 18,3 la sută, iar aproape jumătate dintre tinerii români intenţionează să emigreze. „Un studiu realizat în toate statele membre, Use Mobility, ale cărui rezultate au fost publicate la Parlamentul European, anul trecut, relevă că 47 la sută dintre tinerii români cu vârste între 16-35 ani intenţionează să emigreze, în următorii cinci ani”, declară directorul INCE.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
În acest moment, în România există localităţi unde raportul dintre vârstnici şi tineri ajunge la 6/1. Raportul dintre numărul de persoane de 65 de ani şi peste, şi tinerii sub 15 ani, variază între 2,01/1 în Teleorman şi 0,8/1 în Ilfov. “Dacă luăm un exemplu din cele 78 de unităţi administrativ-teritoriale – comune, oraşe, municipii – din Alba, avem localităţi precum Ohaba, unde avem un raport de 6,1/1, deci șase vârstnici la un tânăr sub 15 ani”.
Proiecţiile luate în calcul de Comisia European (CE), pentru următorii 50 de ani, sunt structurate pe două paliere. „Vorbim de evoluţiile până la nivelul anului 2070, având la bază cifrele furnizate de CE, şi, pe de altă parte, un scenariu propriu, pentru următorii cinci ani, în care încercăm să furnizăm o cifră concretă privind deficitul de forţă de muncă în România. Trendul populaţiei totale este unul descendent accentuat. Populaţia în vârstă de muncă scade de la 13 la 11 milioane, în 2030, și opt milioane, în 2070. Trendul populaţiei ocupate şi trendul numărului de pensionari se egalizează, practic, la nivelul anilor 2050, 2060 şi 2070. Corespunzător, rata de dependenţă între cele două categorii este în creştere. Avem un raport de 1/1 între numărul de persoane ocupate şi cel al pensionarilor, pentru orizontul 2050-2060-2070. Prognoza noastră privind proiecţia deficitului cantitativ al forţei de muncă, pentru 2019-2023, are la bază scenarii privind echilibrul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Deficitul evoluează de la 308.000 la 549.000, în 2023. Vorbim de deficit cantitativ. La acesta se adaugă şi problemele de deficit calitativ”, arată Luminiţa Chivu.
Luminiţa Chivu a făcut aceste declaraţii cu ocazia publicării studiului „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, comandat de Confederaţia Patronală Concordia şi realizat de KPMG şi INCE.
