Un sfert dintre companiile din România ar renunța la cadourile oferite angajaților la ocazii speciale dacă avantajele fiscale ar fi eliminate din legislație

Foto: Laura Davidson

Majoritatea angajatorilor (61 la sută) din România, chestionați pentru un studiu EY, consideră că nivelul neimpozabil de 300 de lei, prevăzut de legislația fiscală pentru cadourile acordate angajaților la ocazii speciale, este prea mic în contextul inflaționist actual.

Respondenții ar opta pentru majorarea sumei la 500-1.000 de lei. Dacă însă ar fi eliminate din legislație aceste facilități fiscale, una din patru companii ar renunța să ofere angajaților beneficiile respective, iar o treime le-ar mai oferi doar dacă salariații ar suporta singuri impozitele și contribuțiile aferente.

Conform Codului fiscal, angajatorii au la dispoziție o serie de facilități fiscale pentru beneficii extrasalariale acordate angajaților. Aceste beneficii reprezintă pentru angajatori un instrument de stimulare și retenție a personalului, dar și o alternativă eficientă fiscal la creșterea salariilor de bază.

Potrivit reglementărilor în vigoare, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/ sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, la ocazii speciale, conform prevederilor din contractul de muncă sau regulamentul intern, sunt scutite de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, în limita a 300 lei/ persoană/ ocazie. Evenimentele speciale pentru care se aplică facilitățile fiscale sunt Paști, Crăciun, 1 Iunie pentru copiii angajaților și 8 Martie pentru salariate.

78 la sută dintre participanții la sondajul EY au oferit beneficii salariale angajaților, anul acesta, de Paști, iar 23 la sută nu au acordat. Motivul invocat de o treime dintre cei care nu au oferit beneficii este lipsa bugetului pentru 2023. Ceilalți 67 la sută menționează diverse alte cauze: acest avantaj nu este prevăzut la nivelul companiei, angajatorii au preferat direcționarea bugetului către alte obiective de business, au fost prioritare alte beneficii, precum bonusurile de performanță.

Angajatorii care au oferit beneficii consideră că acordarea acestor avantaje reprezintă un instrument de retenție și stimulare a salariaților (67 la sută dintre respondenți), o alternativă eficientă fiscal la mărirea salariilor (20 la sută), un mijloc de diferențiere față de competitori (opt la sută), o modalitate de compensare a inflației și un semn de apreciere pentru munca depusă de salariați (patru la sută).

Cele mai multe companii reglementează acordarea beneficiilor de Paști în contractele de muncă și/ sau în regulamentele interne (64 la sută). Patru la sută au politici interne sau decizii ale consiliului de administrație pentru acordarea acestor avantaje salariale. O treime dintre respondenți nu au prevăzut acordarea beneficiilor de Paști nici în contractul de muncă, nici în regulamentul intern.

“Lipsa unor prevederi în regulamentul intern sau în contractul de muncă privind acordarea cadourilor către angajați la ocazii speciale poate duce la descalificarea tratamentului fiscal favorabil de către autorități, în cazul unui control fiscal, în contextul în care în Codul fiscal este menționat că aceste beneficii trebuie prevăzute în contractul de muncă sau în regulamentul intern”, spune Cătălina Butan, Manager, Departamentul de Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.

“Prin menționarea tipurilor de beneficii în regulamentul intern, față de contractul de muncă, angajatorul are mai multă flexibilitate cu privire la stabilirea regulilor interne de acordare a acestor beneficii. Acordul salariatului nu va fi necesar în cazul în care angajatorul decide să nu mai acorde beneficiile”, menționează Claudia Sofianu, People Advisory Services Leader la EY România & Moldova și regiunea CESA.

Tipurile de beneficii acordate de Paști

Cele mai multe companii au optat pentru tichetele cadou – 36 la sută, urmate de o primă (33 la sută), cadouri în bani și în natură (câte 11 la sută), cadouri în bani pentru copiii angajaților (patru la sută), cadouri în natură pentru copii, vouchere de vacanță (câte unu la sută) și alte forme de beneficii, precum jumătate din al 13-lea salariu sau produse ale companiei (trei la sută). Niciun respondent nu a optat pentru acordarea tichetelor culturale ori pentru servicii de wellness.

Valoarea cadourilor acordate angajaților pentru puțin peste jumătate dintre respondenți (51 la sută) este de 300 de lei/ angajat, iar 23 la sută au optat pentru 101-300 lei. 21 la sută au oferit beneficii de peste 300 de lei/ angajat și doar cinci la sută avantaje de sub 100 lei. Dintre cei care și-au recompensat angajații cu avantaje de peste 300 de lei/ persoană, valoarea cea mai mare acordată a fost de 1.300 lei net, dintre care 1.000 de lei avantaj în bani și 300 de lei tichete cadou. Doar 18 la sută au acordat avantaje și în beneficiul copiilor angajaților, în valoare de cel mult 300 de lei/ copil.

Întrebați dacă ar continua să acorde aceste beneficii dacă avantajele fiscale ar fi eliminate din legislație, cei mai mulți participanți la studiu (36 la sută) nu ar renunța la acordarea acestui beneficiu, dar salariații ar trebui să-și suporte singuri taxele salariale individuale aferente, 28 la sută nu ar renunța să acorde beneficiile și angajatorul ar suporta toate taxele salariale, iar 26 la sută ar renunța la acordarea acestui beneficiu. 77 la sută dintre respondenți vor acorda avantaje salariaților și cu alte prilejuri (1 Iunie, Crăciun, 8 Martie), 19 la sută spun că decizia depinde de bugetele disponibile și de situația financiară a companiei, în timp ce restul de patru la sută nu le vor oferi.

Beneficiile pe care angajatorii intenționează să le ofere în acest an ar fi primele de Crăciun (22 la sută), cadourile de 8 Martie pentru angajate (21 la sută), cadouri de Crăciun pentru angajați, inclusiv tichete cadou (16 la sută), cadouri de 1 Iunie pentru copiii angajaților (12 la sută), cadouri de Crăciun pentru copii (11 la sută), vouchere de vacanță (șase la sută) și alte beneficii, precum tichete cadou pentru zilele de naștere, jumătate din al 13-lea salariu, produse ale companiei de Paști și Crăciun, decontare servicii turistice, prime de vacanță (cinci la sută), servicii de wellness (patru la sută) și tichete culturale (trei la sută).

“În contextul modificărilor aduse Codului fiscal, la începutul anului, cu privire la taxarea beneficiilor salariale, respectiv introducerea de facilități fiscale suplimentare, dar și a unui plafon adițional neimpozabil pentru anumite venituri salariale, de 33 la sută din salariul lunar, este esențial ca angajatorii să-și reanalizeze politicile de beneficii, pe de o parte, pentru a folosi toate stimulentele fiscale prevăzute de legislație, și, pe de altă parte, ca să asigure o conformare fiscală deplină. Este important ca politicile companiilor să conțină reglementări clare privind obligațiile fiscale ale angajaților și angajatorului, după caz, în legătură cu beneficiile salariale primite de salariați și documentele ce trebuie păstrate pentru a justifica tratamentele fiscale aplicate”, spune Claudia Sofianu.

Despre studiu

Studiul EY România pe tema beneficiilor salariale acordate la ocazii speciale s-a derulat în luna mai și este bazat pe răspunsurile a 78 respondenți, membri din echipe de conducere cu funcții de la middle-management, directori de resurse umane, directori financiari, până la CEOs/ Managing Partners, CFOs, din companii ce activează în România, în comerț (21 la sută), IT (11 la sută), industria auto, bunuri de larg consum, imobiliare/ construcții (câte opt la sută), transport (șapte la sută), servicii financiare (șase la sută) și alte sectoare (31 la sută), precum media, industria chimică, farma, industria grea, petrol, inginerie, producție. Dintre companiile participante la studiul EY, jumătate au 101-500 de angajați, 28 la sută sub 100 de angajați, zece la sută între 501 și 1.000 și 12 la sută peste 1.001 angajați.

DESPRE EY

Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share