Anul 2021 a continuat trendul înregistrat în 2020, iar numărul de persoane angajate a scăzut pentru prima dată sub pragul de patru milioane, potrivit unui studiu termene.ro.
Dacă în 2019 erau angajate 4,2 milioane persoane (similar cu 2018), în 2020, numărul lor s-a redus la 4,1 milioane, iar în 2021 a ajuns la circa 3,811 milioane. Deși vorbim despre un fenomen generalizat, vizibil ȋn toate industriile, HoReCa și construcțiile au ȋnregistrat cele mai mari scăderi.
„Companiile au fost forțate de criză să-și eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a ȋnsemnat renunțarea la angajații considerați non-esențiali. Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să le ia ȋn perioadele dificile, ca să supraviețuiască. Ȋn același timp, unii angajați au renunțat la posturile lor din România și au ales să plece din țară, ȋn state ȋn care salariile sunt mai mari, iar joburile mai stabile”, spune Adrian Dragomir, consultant de business și fondator termene.ro.
HoReCa a pierdut peste 21 la sută dintre angajați, iar construcțiile – 21,6 la sută. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajați, raportat la nivelul din 2020, sunt în agricultură – 4,55 la sută și comerț – 7,22 la sută. Ȋn nici unul dintre cele zece județe în care sunt peste 100.000 de persoane angajate nu s-a înregistrat vreo creștere a numărului de persoane angajate.
Scăderea a fost una vizibilă la nivel general. Județul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiș, care a pierdut peste 11 la sută dintre angajați în 2021. Cele mai mici scăderi se înregistrează în Prahova, Argeș și Sibiu. Singurul județ în care a crescut numărul de angajați este Bacău. Ȋn 2021, au fost cu unu la sută mai mulți angajați decât în 2020 (de la circa 81.800 persoane, la 82.600).



Principalele trei motive ale scăderii numărului de angajați, potrivit termene.ro:
- Eficientizarea activității societăților, cauzată de restricții. Multe persoane au fost disponibilizate ca urmare a măsurilor restrictive impuse de pandemie, lucru vizibil mai puțin în situațiile financiare din 2020 și mai clar în cele din 2021;
- Lipsa de personal calificat – mediul concurențial tot mai puternic (existent la nivel european) face ca angajații calificați să fie extrem de greu de găsit, iar multe companii activează cu deficit de personal;
- Salariile net superioare oferite pe domenii similare în țările din vestul Europei. După un val de repatrieri (în primul an al pandemiei), a urmat un nou val de plecări spre Europa de Vest, care oferă condiții de muncă mai bune decât cele din România;
Locurile de muncă pierdute ȋn ultimii doi ani trebuie recreate. Altfel, economia nu poate crește cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din țări precum Nepal sau Sri Lanka, iar pe termen lung, evoluția ratei șomajului va fi direct legată de evoluția existentă la nivel macro-economic, este concluzia specialiștilor termene.ro.
