Conform studiului MKOR AI Adoption Report România 2026, unu din cinci angajați (22 la sută) întreabă întâi un AI, mai degrabă decât pe colegul de echipă sau pe managerul direct.
Majoritatea nu se așteaptă ca AI să le schimbe radical munca în următorii ani, dar consideră că cei care abia sunt la începutul carierei sunt cei mai expuși la această schimbare.
Primul loc unde angajații cer ajutor
Când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă, angajații din România apelează în cele mai multe cazuri la un asistent AI (22 la sută). Urmează resursele interne ale organizației (19 la sută), apoi colegul de nivel similar, managerul direct și căutarea pe internet, cu câte 16 la sută. Doar nouă la sută încearcă să rezolve sarcina singuri, prin încercare și eroare.
AI este cea mai frecventă primă opțiune individuală. Studiul arată că oamenii nu dispar din procesul de rezolvare a problemelor la muncă, însă nu mai reprezintă prima opțiune.
Totuși, încă diferența dintre AI și restul opțiunilor nu este una foarte mare. Cele șase variante sunt între nouă și 22 la sută, semn că angajații români încă își împart reflexul de a cere ajutor între mai multe surse, nu doar între om și mașină. AI conduce acest clasament.
Oamenii nu dispar din procesul de rezolvare a problemelor la muncă, însă nu mai reprezintă prima opțiune.
Angajații văd în AI un avantaj personal
Pentru patru din zece dintre angajații care folosesc AI la muncă, acesta este în primul rând un instrument practic. 39 la sută îl folosesc ca să scape de sarcinile repetitive și plictisitoare, iar 39 la sută îl percep ca avantaj față de alți profesioniști din domeniul lor.
Alți 31 la sută îl consideră o necesitate, ca să nu rămână în urmă. Doar șase la sută resimt AI ca presiune suplimentară și patru la sută ca sursă de stres sau anxietate.
Angajații își privesc propriul rol cu mai mult calm decât sugerează discursul public despre AI. Peste jumătate (58 la sută) nu anticipează schimbări majore în următorii 3-5 ani: 32 la sută consideră că munca lor nu va fi afectată deloc, iar 26 la sută cred că AI va prelua doar sarcini minore.
Pe de altă parte, 23 la sută se așteaptă ca o parte importantă din atribuțiile lor să se schimbe, iar 11 la sută cred că rolul lor ar putea deveni rar sau ar putea dispărea. Nivelul mediu de îngrijorare este de 4, pe o scală de la 1 la 7. Peste un sfert dintre angajați (28 la sută) declară un nivel ridicat de îngrijorare, cu note de 6 sau 7.
Studiul arată o legătură între folosirea AI și așteptările privind propriul rol. Cei care folosesc deja AI anticipează mai des schimbări: dintre toți respondenții care lucrează, 38 la sută dintre utilizatorii de AI se așteaptă ca munca lor să se schimbe moderat sau mult, față de 21 la sută dintre cei care nu l-au folosit.
Când nu știu cum să rezolve o sarcină de muncă, angajații din România apelează în cele mai multe cazuri la un asistent AI.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR: „Adopția AI în companiile din România pornește de jos, de la inițiativa angajaților. Oamenii au început să folosească aceste instrumente pentru că îi ajută să lucreze mai repede și să găsească soluții mai ușor, de multe ori fără să aștepte o aprobare oficială.
Managementul companiilor trebuie să ia o decizie asumată, acum: fie integrează AI într-o strategie asumată, fie îl lasă să se dezvolte necontrolat. Cea mai sensibilă parte a acestei decizii privește pozițiile de început de carieră, pentru că acolo AI poate prelua cel mai ușor sarcinile de rutină.
Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor de pe piață”.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Locurile de muncă pentru juniori sunt cele mai expuse
Angajații consideră că AI va afecta cel mai mult posturile de început de carieră. Dintre angajații care pot aprecia, 36 la sută cred că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu cel mult doi ani de experiență vor scădea cel mai mult. 30 la sută cred că toate nivelurile vor fi afectate în mod egal, 16 la sută indică nivelurile intermediare, iar zece la sută nivelul senior.
Ce schimbare observă în rolul lor de mentor pentru colegii mai tineri, angajații cu cel puțin trei ani de vechime în muncă:
- 15 la sută spun că firmele angajează mai puțini juniori și folosesc AI pentru sarcinile simple;
- 13 la sută observă că juniorii apelează mai rar la colegii seniori și preferă să întrebe direct AI;
- 11 la sută consideră că experiența practică se transmite mai greu de la seniori la juniori.
Există și un efect pozitiv: 15 la sută observă că juniorii devin productivi mai repede cu ajutorul AI.
Cele două tendințe apar în paralel. Pe de o parte, o parte dintre respondenți observă că firmele deleagă sarcinile simple către AI și angajează mai puțini juniori. Pe de altă parte, juniorii care sunt angajați ajung mai repede la un nivel bun de performanță.
Principalul risc semnalat de studiu se referă la numărul tot mai mic de posturi entry-level. Eliminarea acestora azi poate crea pe termen mediu și lung un deficit de forță de muncă aptă să rezolve probleme complexe, pe care doar experiența practică o poate compensa.
Competențele pe care mizează angajații
Întrebarea despre competențele viitorului arată unde își pun angajații miza pentru anii următori. Gândirea critică și capacitatea de a verifica munca făcută de AI sunt considerate cele mai valoroase de 21 la sută dintre angajați. 20 la sută mizează pe adaptabilitate și învățare continuă.
Specializarea într-un domeniu practic, unde AI nu poate acționa direct, este aleasă de 19 la sută, la fel ca abilitățile exclusiv umane, precum empatia, negocierea sau leadershipul (19 la sută). Doar 15 la sută consideră că folosirea eficientă a instrumentelor AI va fi cea mai valoroasă competență.
Primele patru competențe testate în studiu sunt foarte apropiate, între 19 la sută și 21 la sută, astfel că niciuna nu se detașează clar. Se observă totuși o tendință: angajații pun mai mult accent pe gândirea critică, pe adaptabilitate și pe abilitățile umane decât pe utilizarea tehnică a AI. Folosirea tehnică a instrumentelor AI ocupă ultimul loc din cele cinci.
Rezultatele arată o piață a muncii în care AI-ul a intrat deja în rutina zilnică. Angajații îl folosesc cu încredere pentru sarcinile de sprijin, dar continuă să pună miza profesională pe competențele care rămân greu de automatizat.
Raportul de cercetare AI Adoption Report România 2026 poate fi accesat în mod gratuit aici.
Metodologia studiului
Datele sunt extrase din studiul AI Adoption Report România 2026, realizat în două valuri de teren, în mai și august 2026.
DESPRE MKOR
Este o agenție de cercetare de piață B2B, fondată în 2012, cu sediul în București. Colectează date despre consumatori, concurență și dinamica pieței, prin sondaje pe un panel propriu de peste 100.000 de respondenți români și prin studii calitative, apoi le traduce în recomandări pentru decizii de business. A livrat peste 500 de proiecte pentru peste 200 de companii din peste 20 de industrii. Operează sub certificare ISO 9001 și este membră ESOMAR.
Publică gratuit studiile proprii despre consumatorul și societatea din România. Șase dintre ele au fost folosite în nouă articole științifice, iar sondajul electoral realizat de MKOR în 2025 a fost cel mai apropiat de rezultatul final. Studiile sunt disponibile aici.
