Ce schimbări apar la impozitarea veniturilor persoanelor fizice și ce domenii sunt vizate în principal?

Facilitățile fiscale aplicabile angajaților sezonieri sau celor din sectorul construcțiilor, cel agricol şi industria alimentară, și regimul fiscal aplicabil veniturilor din salarii, investiții, activități independente sau din cedarea folosinței bunurilor, vor suferi modificări, potrivit celor mai recente schimbări aduse Codului Fiscal.

Bogdan Cârpă-veche

Senior Manager @ PwC România

Irina Nuțescu

Senior Manager @ PwC România

În ceea ce privește angajații sezonieri, care au încheiate contracte cu angajatori plătitori de impozit specific (hoteluri, restaurante, etc), vor datora  impozit pe veniturile din salarii începând cu 1 ianuarie 2023, până la această dată ei fiind exceptați.

Pentru sectorul construcțiilor, sectorul agricol şi industria alimentară, aplicarea facilității privind scutirea de la plata impozitului pe venit și exceptarea parțială/ integrală de la contribuții sociale pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România este limitată, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, la persoanele încadrate în baza unui contractul individual de muncă. Reglementarea anterioară nu prevedea o astfel de limitare.

O altă limitare, care va intra însă în vigoare începând cu veniturile aferente lunii august 2022, este legată de reducerea nivelului veniturilor brute lunare din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică facilitățile fiscale, în sensul reducerii plafonului lunar scutit de impozitul pe venit și contribuții sociale  de la 30.000 la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce va depăși 10.000 lei va reprezenta venit impozabil, pentru care angajatorii vor avea obligația reținerii impozitului pe venit aferent. Această diminuare a plafonului la 10.000 lei va avea impact și în zona contribuțiilor sociale obligatorii.

În ceea ce privește facilitățile fiscale aplicabile în domeniul construcțiilor, se introduce condiția conform căreia pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul ,”cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii” cuprinde numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, în timp ce indicatorul “cifra de afaceri totală” cuprinde atât veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, cât şi în afara României.

Prin “activitatea desfăşurată pe teritoriul României”, se înțelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestării de servicii. A fost modificată și perioada pentru care se calculează cifra de afaceri pentru angajatorii din domeniul construcțiilor existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Aceasta se va calcula cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea, și nu se va mai considera ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Aceste măsuri sunt aplicabile din iulie 2022.

În ceea ce privește veniturile din activități independente, începând cu veniturile aferente anului 2023, se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obțin astfel de venituri pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obțin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor.

Începând cu veniturile anului 2023, se modifică și plafoanele aplicabile pentru determinarea contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice care obțin alte venituri decât cele de natură salarială (ex: venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții); aceste plafoane se vor încadra între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară în cazul contribuției de asigurări sociale, respectiv între șase și 24 de salarii minime brute pe țară în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Prin OG nr. 16/2022 se stabilește venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Se elimină astfel, începând cu veniturile aferente anului 2023, cota forfetară de cheltuieli de 40 la sută. Se reintroduce și obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractelor de închiriere încheiate începând cu 1 ianuarie 2023, şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/ producerea modificării acestora. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

Pentru veniturile din investiții, se modifică de la cinci la opt la sută cota de impozitare în cazul dividendelor realizate de persoanele fizice rezidente, inclusiv sub forma câştigului obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv. Cota mărită se aplică veniturilor din dividende distribuite după 1 ianuarie 2023 și vizează și persoanele fizice nerezidente, cu respectarea acordurilor de evitare a dublei impuneri aplicabile.

În cazul veniturilor din jocuri de noroc plătite începând cu 1 august 2022, se vor aplica cote de impunere cuprinse între trei și 40 la sută: pentru veniturile brute de până la 10.000 lei, inclusiv – impozit în cotă de trei la sută; pentru veniturile brute de peste 10.000 până la  66.750 lei inclusiv  – se va datora impozit în sumă fixă de 300 lei + cota de 20 la sută aplicată pentru ce depăşeşte suma de 10.000 lei; pentru veniturile brute de peste 66.750 lei – se va datora impozit în sumă fixă de 11.650 lei + cota de 40 la sută aplicată pentru ce depăşeşte suma de 66.750 lei.

Pentru veniturile obținute începând cu 1 ianuarie 2023 din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se va datora  impozit de trei la sută pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la trei ani inclusiv, și de unu la sută pentru imobilele de mai sus deţinute o perioadă mai mare de trei ani.

Se elimină astfel plafonul neimpozabil de 450.000 lei, reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției efectuate de o persoană fizică.

În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială, modificările la Codul fiscal introduc, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33 la sută din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, astfel:

  • prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele primite de lucrătorii mobili din transportul rutier, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/ detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • contravaloarea hranei acordate de angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/ persoană/ zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;
  • cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/ de locuit puse de angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 la sută din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată/ lună/ persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii lor cade în sarcina angajatorului;
  • contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/ sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
  • contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/ 2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
  • primele de asigurare voluntară de sănătate şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;
  • sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei, corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitatea în regim de telemuncă.

Angajatorul care acordă aceste venituri/ beneficii va stabili ordinea de includere a lor în plafonul lunar neimpozabil.

Articolul anterior

Klass Wagen are un nou Manager Operațional de Grup și își extinde business-ul în vestul Europei

Articolul următor

Daniel Spiridon, ex-Managing Partner McKinsey Romania și VP Business Development & Strategy la eMAG, este noul CEO al eMAG Ungaria

Articole din aceeași categorie
Citește

Funia Maicii Tereza

Multe articole despre leadership tratează problema conducerii pe bază de exemplu personal. Albert Schweitzer spunea: “Exemplul nu este…
Total
0
Share