România se confruntă cu multiple provocări de ordin demografic, care vor impacta major piața muncii în următorii zece ani: populația țării îmbătrânește, tinerii activi sunt tot mai puțini pe piața muncii, iar cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, în condițiile unei economii în plină dezvoltare, arată o analiză Bucharest Center For Economy & Society (CES Bucharest).
Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de persoane care să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua: România va avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani.
Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), analizate de CES Bucharest, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată, precum specialiști în IT, domeniul juridic sau sănătate, vor înregistra creșteri ale cererii cu 624.000 de persoane (în medie, 100.000 persoane/ an), în condițiile în care facultățile de profil din țară, de stat și private (Facultățile de Politehnică, Facultățile de Administrație, Afaceri și Drept sau Facultățile de Medicină), furnizează cumulat, anual, doar 40.000 de absolvenți, potrivit unei estimări realizate de CES Bucharest, pe baza datelor Institutului Național de Statistică.
- Julius Meinl are un nou Managing Director
- Germanii de la TMD Friction mută în România centrul tehnic din Leverkusen. „Inima fabricii de plăcuțe de frână pleacă în România”
- Târgul de Cariere dă startul unui nou sezon de evenimente de recrutare și employer branding. 20.000 de candidați sunt așteptați la întâlnirile cu recrutorii, în martie și aprilie
Tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS. Ca să rămână competitive pe piața muncii, acestea ar trebui să se respecializeze la locul de muncă ori prin cursuri de reconversie profesională, ca să dobândească noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane, conform unui raport al World Economic Forum.
Numărul tinerilor activi pe piața muncii din România, în declin
Fenomenul de îmbătrânire a populației s-a accentuat în ultimii ani. Între 2012 și 2022, vârsta medie a populației rezidente din România a crescut de la 40,8 la 42,3 de ani, arată datele INS. Conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), în următorul deceniu, România ar putea avea pe piața muncii un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani. O creștere cu zece la sută a ponderii populației active de peste 60 de ani reduce cu 5,5 la sută creșterea PIB pe cap de locuitor, mai arată raportul INCSMPS.
În același timp, numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5 la sută în 2035 față de nivelul din 2020, potrivit CEDEFOP.
Doar 21 la sută dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în România, doar unu la sută din populația între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu media europeană de 9,1 la sută. Doar 21 la sută dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii.
În Luxemburg, companiile pot solicita subvenții din partea statului ca să acopere între 15 și 20 la sută din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la șapte competențe, printre care digitale, limbi străine, management sau business training, arată o analiză OCDE.
România, în primele 20 de țări la nivel global la migrația populației
O altă provocare pentru piața muncii este fenomenul migrației. România ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5,7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit în România este de 6 la 1, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație.
În ultimii ani, România importă tot mai multă forță de muncă, în special din Asia. În 2023, doar în București și Ilfov, lucrau aproape 30.000 de persoane venite din Asia, în special din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Potrivit datelor publice analizate de CES Bucharest, majoritatea activează în construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Pe de altă parte, datele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe arată că cei mai mulți dintre cei 5,7 milioane de români plecați în străinătate sunt stabiliți în Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează mai ales în agricultură, vânzări, construcții, sănătate sau IT. Printre motivele principale ale exodului lor se numără nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Educația contribuie la o mai mare productivitate, la creșterea economiei naționale, dar și la identificarea și promovarea inovației, ce aduce cu sine dezvoltarea unor noi locuri de muncă mai bine plătite, conform unui alt raport OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), unul dintre cele mai importante foruri interguvernamentale, la care România candidează oficial din 2022 și pentru care procesul de aderare poate dura chiar și 4-5 ani. De exemplu, în Belgia, aportul educației în economie este de 14 la sută, arată un studiu al Jurnalului Internațional de Știință și Cercetare. Practic, educația și specializarea continuă a populației active, în linie cu dezvoltarea economică și tehnologică stau la baza unei economii sănătoase și performante.
România are și una dintre cele mai reduse finanțări ale sistemului educațional din Europa, de 3,2 la sută din PIB, față de o medie europeană de 4,8 la sută. Asta se reflectă în numărul tot mai scăzut al studenților și masteranzilor care urmează o formă de învățământ superior în universitățile din țară. Din 2020 până în 2022, facultățile românești au înregistrat o scădere de aproape 22.000 de tineri, arată cifrele INS.
O platformă de analiză, cercetare și informare pentru mediul economic și societate, CES Bucharest (Bucharest Center for Economy & Society) este o organizație independentă, înființată pentru a contribui la dezbaterea celor mai importante subiecte în România, cu obiectivul susținerii unui mediu de business competitiv și dezvoltării sociale sustenabile.