Eu ți-am citit CV-ul. Tu l-ai citit?

Asist la vremuri triste pentru mine în această perioadă. Dincolo de contextul economic, politic, educațional etc., asist la o ruptură dintre oamenii de resurse umane și candidați, dar și între candidați și angajatori, precum și intern, între RU și coordonatori.

Andreea Hrab

Talent Manager/ SR IT Recruiter

Pare să se fi declanșat un concurs ”Tu ești mai vinovat ca mine” și rezultatele nu sunt deloc constructive. Candidații încep procesele de recrutare cu suspiciune și lehamite, recrutorii cu disperare, iar angajatorii dau ochii peste cap de fiecare dată când primesc expectanțele salariale.

Toți pierdem din această manieră de relaționare. Nu ne place unii de alții, dar trebuie ”să ne luăm”. No, cum facem să avem o căsnicie liniștită dacă punem sare in cafea de fiecare dată când ne oferim una?

O sursă constantă de feed-back negativ pe care o remarc pe Linkedin, in special, dar și pe alte rețele sociale, este legată de faptul că recrutorii nu par să fi citit CV-ul înainte de a trimite invitația la o discuție despre o recrutare.

• Deținătorul lanțului de magazine Mega Image deschide în București un hub tehnologic în care vor lucra 250 de specialiști
• De ce ar trebui să ții cont când pregătești o scrisoare de intenție în 2024?
• Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii are un nou președinte și un Consiliu Director reales

Încep prin a valida aceste feed-backuri, atunci când sunt justificate. Este 100 la sută datoria recrutorului să citească atent profilul de LinkedIn, CV-ul etc. Și, da, din diverse motive, sunt mai frecvente decât mi-aș dori să văd și să aud, neglijențele de analiză a CV-ului, astfel încât, mai ales la abordările directe – cum li se zice, ori hăituială – cum îi zic eu, candidații primesc propuneri care nu au nicio legătură cu specialitatea lor.

Simt totuși să arunc o parte din mâța moartă înapoi în curtea acuzatorilor. Așa că arunc în eter câteva întrebări:

1. Când ai făcut CV-ul, l-ai făcut cu gândul că este posibil să-l citească și o persoană care nu e specializată pe ce faci tu? Nu toată lumea implicată în procesul tău de recrutare a terminat facultatea de chimie sau medicină, ori lucrează în IT.
   1. Fă măcar începutul – autoprezentarea – mai explicit, având în minte o persoană care nu are aceeași specialitate ca tine, cum sunt majoritatea recrutorilor.
2. Titulaturile, responsabilitățile din CV folosesc formulări care sunt cunoscute de toată piața sau doar de firma ta? ”Vânzări” este un termen înțeles de toată lumea, ”business development” nu chiar. ”Software developer IV” înseamnă ce?
3. Informațiile din CV sunt suficient de specifice? HR înseamnă recrutare, admin, training, retenție, etc. – tu de care ești? Front-end developer înseamnă React, Angular, Vue.js sau chiar numai Html/ Css – tu de-al cui ești? 😊
4. Dacă te pui în pielea unei persoane care nu știe ce faci și citește lista responsabilităților tale, crezi că acea persoană va putea să-și imagineze cum se desfășoară o zi de lucru pentru tine, ce faci în fiecare zi?

Dacă totuși ai fost abordat greșit, îți fac o invitație la blândețe. Este posibil ca persoana respectivă să aibă greutăți de care tu nu știi și să fi făcut greșeala pentru că se simte copleșit/ă și nu a fost atent/ă.

Eu am avut o perioadă, în 2019, în care tatăl meu murea văzând cu ochii de cancer, mama era în paralel suspectă de cancer, iar relația de cuplu pe care o aveam era pe ducă – iar acestea erau numai o parte din supărările/ apăsările majore pe care le gestionam în paralel. A fost o perioadă în care am făcut greșeli la muncă, în recrutare, și managerul de atunci mi-a și reproșat că nu sunt suficient de optimistă și pozitivă și îi este greu să lucreze cu mine.

După ce ai citit această destăinuire îți mai vine să îmi dai cu linia peste degete, în public, pentru că am greșit? Dacă nu, atunci te invit să alegi să faci altceva înainte să faci omul de rușine în public:

• Recitește CV-ul pe care l-ai trimis/ profilul tău de LinkedIn. Este explicit, clar, complet?
• Răspunde persoanei în particular și atrage-i atenția asupra greșelii făcute.
• Dacă chiar ești de treabă, poți chiar să faci un efort să-i explici de ce a greșit, să o/îl înveți ceva. Ție îți ia cinci minute, iar persoanei îi poate schimba viața.
• Dacă situația este repetitivă, poți face o evaluare negativă, pe proces de recrutare, pe paginile specializate – undelucram.ro, glassdoor etc.
• Blochează persoana pe Linkedin. Trăiască tehnologia! 😊

Făcutul de rușine în public este un comportament abuziv, care nu aduce niciodată schimbări pozitive. Doar rănește persoana în cauză și atât – de cele mai multe ori profund. ”Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”.