Marile lanţuri hoteliere din Europa au început să angajeze lucrători fără experienţă sau CV. Directorii recunosc că acum încep să vadă consecinţele mai multor ani în care angajaţii au fost prost plătiţi.
Mii de angajaţi au părăsit industria ospitalităţii când călătoriile internaţionale au fost îngheţate în perioada pandemiei. Mulţi au ales să nu se mai întoarcă, fiindcă au găsit locuri de muncă mai bine plătite în altă parte, astfel că hotelierii se confruntă cu un deficit grav de mână de lucru, notează Agerpres.
Grupul francez Accor, cel mai mare grup hotelier din Europa, a început să testeze recrutarea de persoane care nu au mai lucrat în industria hotelieră, recunoaște directorul general Sebastien Bazin. Potrivit acestuia, Accor, grup care operează mărci de hoteluri precum Mercure, ibis şi Fairmont, în peste 100 de ţări, are nevoie de 35.000 de angajaţi la nivel global. „Am încercat asta la Lyon şi Bordeaux, în urmă cu zece zile, şi în weekend-ul acesta vom avea interviuri cu oameni care nu au CV, experienţă anterioară şi care sunt angajaţi în 24 de ore”.
Pe termen scurt, Accor a decis să ocupe posturile libere din Franţa cu tineri şi emigranţi, iar în paralel îşi reduce serviciile. „E vorba de studenţi şi oameni care vin din Africa de Nord. Practic, închidem restaurantele pentru prânz sau le deschidem doar cinci zile pe săptămână. Nu există altă soluţie”, precizează Sebastien Bazin. Noii recruţi beneficiază de un training de doar şase ore sau învaţă în timpul programului.
Deficitul de personal este o problemă deosebit de gravă în Spania şi Portugalia, ţări unde turismul era responsabil pentru 13, respectiv 15 la sută din PIB, înainte de pandemie. Hotelierii din aceste ţări au început să ofere salarii mai mari, cazare gratuită, bonusuri şi asigurare medicală.
„Mulţi angajaţi au decis să se mute spre alte sectoare, aşa că repornim industria de la zero şi trebuie să ne batem ca să găsim personal talentat”, dezvăluie directorul grupului hotelier Melia, Gabriel Escarrer. Ca să atragă oameni, acest grup oferă cazare, uneori chiar în camerele de hotel, din cauza lipsei de locuinţe ce pot fi închiriate în apropiere de staţiunile sale.
Hotelierii mai mici se confruntă cu probleme similare. Directorul de operaţiuni de la Hotel Mundial, unul dintre cel mai renumite hoteluri din Lisabona, spune că încearcă să recruteze 59 de angajaţi. Fără personal suficient, se teme că unele hoteluri vor reduce numărul de oaspeţi şi gama de facilităţi pe care le vor oferi. „Dacă nu vom putea recruta, vom fi nevoiţi să ne restrângem serviciile. Este regretabil şi dramatic pentru o industrie care nu a avut venituri în ultimii doi ani”, spune directorul de la Hotel Mundial.
Acelaşi scenariu se regăseşte peste tot în barurile, restaurantele şi hotelurile din Spania şi Portugalia, două dintre principalele destinaţii turistice din Europa. Jose Carlos Sacó, 52 de ani, poate să-şi deschidă barul din Madrid, Tabanco de Jerez, numai în weekend, când studenţii care au nevoie de un ban în plus pot lucra pentru că nu au cursuri.
Industria de catering din Spania ar avea nevoie de 200.000 de angajaţi, iar hotelurile din Portugalia au nevoie de cel puţin 15.000 de noi angajaţi, susţin asociaţiile hotelierilor din cele două ţări. „Cu siguranţă, soluţia va fi majorarea salariilor”, spune Jose Luis Yzuel, reprezentantul unei asociaţii a firmelor din sectorul serviciilor de catering.
Directorul general de la Accor, Sebastien Bazin, spune că hotelurile care sunt pline doar în proporţie de 60-70 la sută pot face faţă deficitului de personal, dar criza va apărea când vor ajunge la un grad de umplere de 100 la sută. „Problema mea este că ştiu că între începutul lui iulie şi sfârşitul lui august voi avea un grad de ocupare de 100 la sută. Pot să deservesc pe toată lumea?”, se întreabă Bazin.
Acesta recunoaște că, în trecut, industria nu a acordat salarii suficiente şi nici nu s-a concentrat pe pregătirea personalului. „Jumătate din vină are legătură cu faptul că am fost orbi, că nu am acordat suficientă atenţie faţă de mulţi angajaţi şi probabil i-am plătit insuficient pe unii, mult prea mult timp. Acesta este un semnal de alarmă”, spune Sebastien Bazin.
