Mai mult de jumătate dintre angajaţii din IT simt că muncesc mai mult de când și-au “mutat” biroul acasă

54 la sută dintre angajaţii din domeniul IT au raportat o creştere a volumului de lucru, de la începutul tranziţiei către munca la distanţă, relevă un sondaj Kaspersky la care au participat 4.303 respondenţi.

18 la sută descriu creşterea ca fiind semnificativă. 37 la sută nu au observat o modificare a volumului și doar nouă la sută au observat o scădere a sarcinilor în domeniul de activitate, din cauza noilor condiţii de muncă.

În 2020, digitalizarea interacţiunilor angajaţilor a fost una dintre cele mai accelerate schimbări. La începutul lockdown-ului, 82 la sută dintre manageri erau îngrijoraţi de faptul că trecerea rapidă la telemuncă ar duce la o scădere a productivităţii, iar 69 la sută dintre angajaţi au susţinut că munca la distanţă le-a afectat negativ starea emoţională.

Chiar dacă sondajul arată că mai mult de jumătate dintre angajaţi au experimentat o creştere a volumului de muncă, 64 la sută dintre cei chestionaţi nu se simt mai epuizaţi la sfârşitul unei zile de lucru de la distanţă. 36 la sută spun că au mai multă energie lucrând de acasă, iar 28 la sută nu au observat o diferenţă între cele două formate.

Când vine vorba de stabilitate emoţională, modalitatea de muncă de la distanţă a fost bine primită de angajaţi: 67 la sută se simt mai confortabil lucrând de la distanţă sau nu au observat o creştere a nivelului anxietăţii din cauza orelor suplimentare, în timp ce 41 la sută s-au simţit chiar mai confortabil lucrând de acasă, decât atunci când lucrau la birou. Numărul angajaţilor care s-au simţit inconfortabil că au fost departe de colegii lor a fost unul semnificativ – 36 la sută dintre ei se simt mai obosiţi şi 33 la sută se simt mai anxioşi lucrând de acasă.

O soluţie populară în rândul angajaţilor este modelul de lucru hibrid. Aproape jumătate dintre ei (45 la sută) au trecut la acest mod de lucru până la jumătatea anului.

Potrivit studiului, multe companii fac faţă provocării de a căuta modalităţi care să ajute la gestionarea potenţialului burnout. 80 la sută dintre ele investesc în cursuri de formare pentru a îmbunătăţi competenţele de bază, cum ar fi administrarea eficientă a timpului (31 la sută). Oferă și avantaje precum concediul suplimentar plătit sau concediul anual (30 la sută) şi oferă consultaţii şi cursuri de wellbeing online (29 la sută).

Totuși, raportul arată că mai sunt încă lucruri de făcut pentru a atenua volumul crescut al muncii în rândul angajaţilor care lucrează la distanţă. Doar 45 la sută dintre firme au luat cel puţin o măsură practică, precum automatizarea operaţiunilor de securitate sau angajarea de personal suplimentar, pentru a combate epuizarea angajaţilor.

“Astăzi, starea de bine a angajaţilor este în centrul atenţiei multor organizaţii. Din păcate, nu există o <soluţie unică pentru toate> când vine vorba de dezvoltarea unui asemenea program, deoarece succesul său depinde de nevoile tuturor angajaţilor. Astfel de programe pot include ajutor psihologic şi practici de mindfulness, programe de fitness şi servicii de consultanţă juridică şi financiară, pentru a ajuta angajaţii să facă faţă situaţiilor negative din viaţă. E, totuşi, esenţial să se creeze o cultură care să le permită angajaţilor să vorbească despre starea lor emoţională sau problemele lor cu managerii sau cu colegii din departamentul HR”, spune Marina Alekseeva, Chief Human Resources Officer la Kaspersky.

Pe măsură ce nevoile angajaţilor evoluează, la fel ar trebui să evolueze şi strategiile de conducere. Kaspersky şi Global Centre for Healthy Workplaces spun că angajatorii trebuie să abordeze problemele de bază ale epuizării într-un mod sistematic, nu doar ca volum de muncă, dar şi echilibrul dintre control/ cerere, practici de management, predictibilitate, sprijin social și redistribuire a muncii. Aceşti factori trebuie să fie evaluaţi şi gestionaţi pe tot parcursul activităţilor.

“Educaţi angajaţii să folosească practicile de securitate de bază când lucrează de la distanţă, cum ar fi informaţiile despre cum să evite să devină victimă atacurilor prin e-mail sau phishing web sau cum să gestioneze conturile şi parolele. Ajutaţi-vă angajaţii să-şi gestioneze starea de bine digitală. Pe măsură ce folosim mai mult tehnologia, este important să păstrăm echilibrul potrivit”, adaugă ei.

Înfiinţată în 2012, Global Centre for Healthy Workplaces (GCHW) este deţinută în comun de i-genius Limited (Marea Britanie) şi International Health Consulting (SUA). Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică fondată în 1997. Portofoliul său include protecţie endpoint de top şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai complexe. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali şi 250.000 de companii sunt protejaţi de tehnologiile Kaspersky.

Articolul anterior

Horia Tecău a păstrat ultimul vals pentru Cupa Davis

Articolul următor

Centrul de servicii Veeam Software a trecut pragul de 700 de angajați: 19 naționalități diferite și 23 de limbi străine vorbite în birourile din București

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share