Funcţionarii din România nu se tem de restructurări, nu identifică responsabilitatea individuală ca problemă majoră şi se consideră, în marea majoritate, apreciaţi şi eficienţi, relevă un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP. Însă realitatea din afara sistemului contrazice aceste percepţii.
Deşi în spaţiul public se discută de luni de zile despre reformarea administraţiei şi restructurarea aparatului bugetar, doar 3,2 la sută dintre respondenţi se tem „în mare măsură” că şi-ar putea pierde locul de muncă, iar pentru 2,5 la sută această teamă este „foarte mare”. Cei mai mulţi – 36,7 la sută – se tem „într-o oarecare măsură”, iar aproape 60 la sută fie nu se tem deloc, fie consideră riscul nesemnificativ.
„Într-o țară în care toţi par să ştie ce e greşit în administraţia publică, dar nimeni nu-i întreabă pe funcţionari ce trăiesc zi de zi, am ales să facem exact asta: să-i întrebăm. Nu este o cercetare din tribune, ci din teren”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
- Consiliul Investitorilor Străini are o nouă echipă de conducere
- Transparență, flexibilitate și „talent mapping”. Peste 20 de experți analizează viitorul employer branding-ului, la MAGNETICO Cluj-Napoca, în 17 iunie
- Supply Chain & Logistics Forum Cluj-Napoca: Experți de top din domeniu analizează strategiile inovatoare care redesenează harta logistică a României
Întrebaţi dacă în instituţia în care lucrează există persoane care nu-şi îndeplinesc responsabilităţile şi ar trebui concediate, doar 10,1 la sută recunosc că există mai multe astfel de cazuri, iar 22,3 la sută admit existenţa unor cazuri izolate. 38,1 la sută susţin că problema ar putea fi rezolvată prin „o mai bună evaluare şi motivare”, iar 29,5 la sută sunt de părere că toţi colegii îşi fac treaba corespunzător.
Această cultură a evitării asumării şi a protecţiei mutuale reprezintă una dintre cele mai mari frâne în calea reformei autentice, spun reprezentanţii APSAP. „Când toţi sunt buni şi nimeni nu greşeşte, nu există nici vinovaţi, dar nici motivaţie reală pentru schimbare”, arată Bogdan-Costin Fârşirotu.
Studiul relevă o discrepanţă majoră între percepţia internă şi realitatea exterioară: 43,4 la sută dintre funcţionarii publici îşi consideră rezultatele „foarte bune”, 49,1 la sută „bune” și doar șapte la sută nu sunt pe deplin mulţumiţi de propria muncă. Totuși, România rămâne pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul eficienţa serviciilor publice, digitalizarea administraţiei şi încrederea cetăţenilor în instituţii.
Un alt semnal de alarmă tras de APSAP este interesul extrem de scăzut din mediul rural pentru formarea profesională, deşi cursurile sunt gratuite şi se desfăşoară online. Aproape 85 la sută dintre cei înscrişi sunt din mediul urban. Una dintre cauze o reprezintă dotările tehnice precare: aproape jumătate dintre calculatoarele din instituţiile publice nu au cameră web şi microfon, iar asta limitează participarea la cursuri.
Peste 60 la sută dintre angajaţii din administraţia publică au venituri nete între 3.001 şi 7.000 de lei. Departe de imaginea bugetarului „de lux”, majoritatea câştigă salarii similare cu cele din mediul privat, dar lucrează într-un sistem în care stabilitatea este garantată, iar performanţa este rar penalizată sau recompensată real.
Concluzia studiului este amară: administraţia românească funcţionează într-o bulă autosuficientă, validată de evaluări interne pozitive şi reticentă la reformă. În timp ce sistemul se autoevaluează ca performant, cetăţenii rămân blocaţi în cozi, dosare cu şină şi proceduri ineficiente. În timp ce companiile private îşi automatizează procesele, eficientizează costurile şi îşi asumă riscuri reale, sectorul public evită adaptarea.
Dincolo de concluziile punctuale, studiul APSAP scoate la lumină o fractură profundă între România productivă – care inovează, concurează şi susţine bugetul – şi cea administrativă – rigidă, autoapreciativă şi ferită de logica pieţei. „Nu poţi construi un stat modern dacă performanţa este definită de cât de bine completezi un tabel şi nu de cât de repede rezolvi nevoia cetăţeanului”, avertizează reprezentantul APSAP.
Reforma reală, afirmă autorii cercetării, nu înseamnă concedieri în masă, ci o reconversie lucidă, cu obiective clare şi mecanisme reale de evaluare a performanţei. Iar pentru asta e nevoie de voinţă politică, leadership administrativ şi curaj instituţional. „Cine plăteşte pentru această iluzie? Nu statul, ci contribuabilul. Până nu vom rupe această logică în care nimeni nu greşeşte, dar nimic nu funcţionează, vom continua să trăim într-un stat mare, dar ineficient, care cere tot mai mult şi oferă tot mai puţin”.
Peste 4.700 de angajaţi din sectorul public au răspuns întrebărilor privind motivaţia, fricile, percepţia performanţei şi deschiderea către reformă., în studiul realizat de Centrul de Formare APSAP.