Meseriile la care visează elevii din România: de la programator și medic, la ghid turistic spațial și dezvoltator de avatare

Doi din trei elevi români consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, inteligenței artificiale, calculatoarelor și imprimării 3D, arată „Ghidul Meseriilor Viitorului”, realizat de INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

În proporție de aproape două treimi, elevii din clasele XI-XII aleg domeniul IT (32 la sută) și medicina (31 la sută). Meseria pentru care au optat cei mai mulți elevi a fost cea de medic sau stomatolog. Domeniul economic, al managementului și al antreprenoriatului este atractiv pentru 13 la sută dintre elevii care au răspuns la chestionar, iar opt la sută optează pentru un loc de muncă în domeniul juridic (avocat, jurist, procuror, judecător). 

Poliția sau armata, de două ori mai atractive decât educația

Pentru tineri, un loc de muncă în poliție sau armată (șase la sută) este de două ori mai atractiv decât în educație sau sport. Interesul pentru meseria de profesor este exprimat de doar trei la sută dintre elevi. Printre meseriile „exotice” menționate se regăsesc cele de pilot de drone și miner spațial.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Unu din doi elevi consideră că noile meserii ale viitorului vin din robotică, inteligență artificial și calculatoare, 16 la sută din imprimarea 3D, 14 la sută din realitatea virtuală, 13 la sută din internetul lucrurilor și șase la sută din blockchain. Elevii sunt atrași de marketingul digital, în proporție de 17 la sută, iar apoi de meseriile de programatori de roboți și inteligență artificială (15 la sută), ghid turistic spațial (14 la sută) și arhitect de spații virtuale, dezvoltator de avatare (câte 13 la sută).

Nouă la sută au optat pentru biomedicină sau biotehnologii. La fel, pentru analist de baze de date mari sau specialist în protecția datelor. Doar trei la sută par interesați să devină inovatori de energii alternative. Liceenii sunt deschiși pentru aplicațiile noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în domenii variate de activitate, cu prioritate în economie, turism, arhitectură și medicină.

Visul pensionării de la primul loc de muncă a dispărut

Cei mai mulți elevi (61 la sută) apreciază că vor face între două și cinci schimbări în carieră. 22 la sută cred că vor schimba macazul în viața profesională doar o dată. Restul, de 17 la sută, mizează pe flexibilitate profesională și cred că vor face peste cinci schimbări.

Modalitățile cele mai bune prin care elevii consideră că se pot pregăti pentru meseriile viitorului sunt dezvoltarea continuă, informarea/ învățarea permanentă și capacitatea de adaptare/ flexibilitatea. Calitățile personale despre care cred că-i vor ajuta să țină pasul cu schimbările aduse de meseriile viitorului sunt adaptabilitatea, deschiderea la nou și pasiunea.

Părinții mizează pe IT mai mult decât elevii

Pe lângă cei peste 1.000 de elevi chestionați, au fost intervievați și peste 300 de părinți și cadre didactice, din aceleași licee și localități. Aproape jumătate (44 la sută) consideră că IT-ul este domeniul de viitor (programare, robotică, inteligență artificială), un procent semnificativ mai mare decât în cazul elevilor (32 la sută). Pe locul doi se află medicina, cu 28 la sută. 

Perspectiva meseriei de profesor este atractivă pentru doar cinci la sută dintre părinți și profesori, respectiv doi la sută pentru domeniul juridic (avocat, jurist, procuror, judecător). Domeniul economic și al afacerilor este atractiv pentru 11 la sută dintre părinți și profesori, iar șase la sută consideră psihologia un domeniu atractiv în viitor. 

Un adult din trei consideră că noile meserii ale viitorului sunt în robotică, AI, calculatoare și imprimare 3D

Aproape o treime dintre respondenți consideră robotica și inteligența artificială ca sursă principală pentru noile meserii ale viitorului, și doar șase la sută au optat pentru blockchain. Restul de opțiuni sunt relativ echilibrate între calculatoare (17 la sută), imprimare 3D (17 la sută), internetul lucrurilor (16 la sută) și realitate virtuală (14 la sută).

Robotica, marketingul digital și arhitectura virtuală sunt principalele meserii ale viitorului, care s-ar potrivi copiilor, în opinia părinților și cadrelor didactice. Pe lângă meserii ca programator de roboți și inteligență artificială (16 la sută), marketingul digital (15 la sută), părinții și profesorii cred, în relativ egală măsură, că arhitectura de spații virtuale (14 la sută), analiza de date și securitatea cibernetică (13 la sută) sau ghidarea turistică spațială (13 la sută) sunt meserii de viitor, care s-ar potrivi copiilor lor. Urmează ingineria biomedicală, ca opțiune a părinților și profesorilor, în proporție de 12 la sută, și inovația în energie alternativă, cu șapte la sută.

Părinții mizează pe flexibilitatea profesională a copiilor mai mult decât aceștia

Cei mai mulți dintre respondenți (83 la sută) cred că urmașii lor vor face mai mult de trei schimbări în decursul carierei și doar șapte la sută cred că vor schimba macazul doar o dată. Aceste cifre arată că adulții se așteaptă la o mobilitate și flexibilitate profesională mai mare decât elevii, în viitor. Modalitățile cele mai bune prin care părinții consideră că elevii se pot pregăti pentru meseriile viitorului sunt educația, comunicarea și accesul la informație. Calitățile personale necesare tinerelor generații, care să le ajute să țină pasul cu schimbările aduse de meseriile viitorului, în opinia părinților, sunt adaptabilitatea, curiozitatea și ambiția.

Pentru „Ghidul Meseriilor Viitorului”, INACO a intervievat peste 1.300 de elevi, părinți și profesori, din București, Timișoara și Pitești, în septembrie-noiembrie 2018. Sondajul integral poate fi găsit aici.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share