OUG-ul care riscă să arunce în aer piața muncii: amenzi de 5.000-10.000 de lei/ angajat, pentru firmele care nu plătesc salariile la timp

Ordonanța de Urgență nr. 117 din 4 octombrie, care va intra în vigoare din 20 octombrie, stabilește amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei pentru fiecare angajat pentru care angajatorul a întârziat cu mai mult de o lună plata salariului, iar această măsură poate dezechilibra major piața muncii (în contextul actual, în care se resimte o presiune acută pe forța de muncă) și poate încuraja un val de insolvențe și falimente în mediul de business, subliniază casa de avocatură ONV LAW.

Noua OUG 117/ 4.10.2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, emisă de guvern și publicată în Monitorul Oficial nr. 951/ 5.10.2021, stabilește la pct. 7 că se sancționează “încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare”.

“Actuala măsură poate declanșa un val de efecte negative în economie. Printre cele mai importante se numără faptul că acest instrument poate fi cu ușurință folosit abuziv în relația dintre angajați și angajatori, ca instrument de presiune, poate accentua dezechilibrele actuale existente pe piața locală a muncii și poate încuraja un val masiv de insolvențe și falimente în mediul de business”, declară Mihai Voicu, Partener ONV LAW și coordonator al diviziei Business Law din casa de avocatură.

Probleme sesizate de specialiștii ONV LAW, cu privire la modul în care este formulată noua OUG:

  • Sancțiunea nu diferențiază între angajatorii corecți, care se confruntă cu probleme legate de întârzierea unor încasări (de exemplu: în cazul industriilor care depind de întârzierea la livrare a unor materii prime, pe fondul perturbărilor pe lanțurile de distribuție internaționale, în contextul pandemic actual; sau orice categorie de business care depinde de un singur partener contractual – ex. companiile-agent sau distribuitor) și cei obișnuiți să încalce legea și să nu plătească la timp salariile angajaților.
  • Sancțiunea este disproporționată și prevede un cuantum al amenzii de 1,5-3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate. Caracterul de pedeapsă, de instrument de presiune, prevalează, iar suma este potențial atât de mare, încât majoritatea angajatorilor n-ar putea să o plătească. În industriile labor intensive, unde cheltuiala cu forța de muncă trece de 50 la sută din venituri, o asemenea sancțiune ar putea echivala cu o lună și jumătate de cheltuieli, suficientă pentru declanșarea unui faliment.
  • Oferă angajaților un instrument ce poate fi cu ușurință abuzat. Amenințarea cu o amendă de asemenea dimensiuni va fi utilizată abuziv de angajați în situații de negociere, pentru a forța o anumită acțiune din partea angajatorului. În condițiile unei rate ale șomajului extrem de reduse și a presiunii pe care o semnalează majoritatea angajatorilor acum, măsură poate arunca în aer piața locală a muncii.
  • Singura protecție pentru angajator, prevăzută de legislația locală, într-o astfel de circumstanță, este cea a Legii insolvenței. “Efectul acestei sancțiuni va fi să-i grăbească pe angajatori să-și solicite propria insolvență. Odată intrat în insolvență, angajatorul (prin administratorul judiciar) poate înceta cu ușurință orice contract de muncă, iar angajații își pierd garanțiile. Aceasta este situația cea mai dezavantajoasă pentru angajați”, comentează Mihai Voicu.
  • Dispoziția nu menționează o limită maximă a sancțiunii. De obicei, în cazul amenzilor aplicabile la dreptul muncii, amenda era dată sub forma ȚX RON/ angajat, fără a depăși suma Y”. Sancționând fără limită înseamnă că întârzierea la plata salariului devine cea mai gravă contravenție.
  • Noua OUG oferă un instrument foarte puternic (un drept exorbitant) autorității publice, care, în loc să tindă spre verificare, sprijin și conformare, îl va utiliza, cel mai probabil, coercitiv, pentru a strânge bani de pe piață.
Mihai Voicu, Partener @ ONV LAW și coordonator al diviziei Business Law.

În concluzie, această dispoziție va avea un efect de bumerang și va polariza și mai mult interesele angajaților și angajatorilor, fără a acorda șanse de cooperare între cele două părți sau între autorități și actorii economici, arată specialiștii ONV LAW. Ei notează și că raționamentul formulat în preambulul dispoziției este unul abuziv, nedemocratic, conform Constituției României, și înlocuiește calea firească a justiției cu un instrument sancționator oferit angajaților (un instrument social, populist).

Textul preambulului stipulează: “Având în vedere existența unei situații socio-economice dificile, generată de pandemie, ce s-a resimțit profund atât de către angajatori, cât și de către salariați, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul muncii referitor la neplata sau plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex și anevoios, ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că se impune crearea unei reglementări de natură a asigura protecția socială a salariaților în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă”.

“Statul pune iar presiune pe angajatorii privați, dar detensionează presiunea de pe angajatorii publici. În acest moment, există posibilitatea eșalonării creanțelor salariale pe cinci ani în cazul funcționarilor publici. Practic, în cazul autorităților, plata salariilor restante se poate efectua în termen de cinci ani, iar companiile private au la dispoziție doar 30 de zile sau suportă o sancțiune foarte dură”, conchide reprezentantul casei de avocatură. 

În opinia specialiștilor ONV LAW, este obligatorie analiza amănunțită a acestei dispoziții în Parlament, înainte de aprobare.  Trebuie circumstanțiată neplata, astfel încât să nu se înregistreze sancțiuni automate, nerealiste, față de modul în care funcționează în practică mediul de business, și există modele în legislație care ar putea folosi drept exemplu pentru circumstanțierea măsurii. Decizia corectă și democratică, în opinia ONV LAW, ar fi ca Parlamentul să respingă textul de la articolul 260 alin.1 lit.s.

ONV LAW este una dintre cele mai dinamice companii independente de avocatură de pe piața locală.  Fondată în 2000, acordă consultanță juridică clienților privați și instituționali în achiziții publice și concesiuni, market entry, dreptul aviației și infrastructură aeroportuară, dreptul societar, dreptul muncii, dreptul concurenței, dreptul mediului și dreptul digital.

Articolul anterior

"Gigantul" american Dover a deschis un Business Services Office în România

Articolul următor

1.000 de studenți au urmat stagii de internship la Continental, în anul universitar 2020-2021

Articole din aceeași categorie
Total
4
Share