În alegerea primului loc de muncă, generația Z (tinerii cu vârsta până în 21 de ani) din România are cea mai mare încredere în recomandările angajaților actuali ai unei companii.
La distanță de un singur punct procentual (48 la sută) se situează sfatul mamei, urmat de cel al consilierului în carieră și de cel al specialistului în recrutare al companiei. Profesorii se situează doar pe locul al șaptelea între răspunsurile milenialilor români. La nivel global, dascălii sunt în top 3 influenceri în ceea ce privește alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România – Barometrul încrederii angajaților în companii 2017. Realizat de EY România, în parteneriat cu Hipo, acesta analizează aspecte legate de nivelul de încredere a angajaților în angajator, în șeful direct și în echipă.
„Barometrul EY arată că, în România, angajații actuali ai unei companii influențează în cea mai mare măsură deciziile generației Z în privința viitorului angajator. Părerea lor este mai importantă decât cea a membrilor familiei sau a consilierilor specializați, ceea ce înseamnă că organizațiile sunt cele care dețin pârghiile ce antrenează interesul noilor generații față de ele, precum employer branding și implicarea propriilor angajați”, precizează Andreea Mihnea, HR Director EY România.
Tinerii valorizează stabilitatea locului de muncă
Generația Z va avea încredere în alegerea primului loc de muncă în firmele care oferă oportunități de învățare și avansare în carieră (94 la sută) și asigură stabilitate (80 la sută). Din punctul de vedere al încrederii în viitorul șef, aceiași tineri indică respectul ca fiind mai important decât oportunitățile de dezvoltare. Gestionarea echilibrului între viața personală și cea profesională, dar și comunicarea deschisă și transparentă, sunt importante pentru 80 la sută dintre respondenți.
Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinațională. Cei mai mulți dintre membrii generației Z preferă să lucreze într-o firmă privată (63 la sută), aproape unul din cinci intenționează să înceapă propria afacere și doar 12 la sută și-ar dori să muncească în sectorul public.
De ce își pierd angajații încrederea în companii
Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, față de lipsa unei compensații corecte, la nivel global. Pentru români, percepția lipsei unei compensații juste și inegalitatea oportunităților de salarizare și promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61 la sută dintre răspunsuri.
Un nivel de încredere ridicat în companie influențează în cea mai mare măsură mulțumirea angajatului la locul de muncă (62 la sută), nivelul de retenție în companie (60 la sută) și dispoziția de a inova și de a contribui cu idei noi (54 la sută). Un nivel scăzut de încredere crește cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75 la sută), la distanță mare față de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar și implicarea și productivitatea mai reduse.
Doar șapte la sută dintre angajați simt că sunt recompensați corect pentru succesul angajatorului
Doar șapte la sută dintre angajații români consideră că sunt recompensați pentru succesul companiei, în timp ce 63 la sută cred că directorul general și ceilalți executivi, împreună cu acționarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă. Doar 14 la sută au încredere că firma la care lucrează îi plătește corect în raport cu piața și colegii, iar 40 la sută cred foarte puțin acest lucru sau deloc.
Nivelul de încredere scade și mai mult atunci când vine vorba despre recompensarea performanței cu o majorare a salariului sau promovare. Unul din patru respondenți consideră că nu va fi promovat și nu va primi mărire de salariu în acest an și aproape unul dintre trei are foarte puțină încredere în acest lucru.
Unul din patru angajați are foarte mare încredere în angajator
Doar 24 la sută dintre respondenți au foarte mare încredere în angajator, ceea ce situează România mult sub media globală, de 46 la sută (Conform studiului EY Could trust cost you a generation of talent 2016, care a analizat opt țări (Brazilia, China, Germania, India, Japonia, Mexic, Marea Britanie și SUA), Germania, China, SUA și Marea Britanie. Există un nivel destul de redus al încrederii nu doar în angajator, ci și în șef și în echipă. Totuși, cei mai mulți respondenți au cea mai mare încredere în echipă.
Majoritatea angajaților români nu percep un impact major al digitalizării și schimbărilor tehnologice asupra rolului lor în următorii ani. 32 la sută consideră că vor fi afectați doar într-o mică măsură. „O posibilă implicație a acestei concluzii constă în nevoia ca angajatorul să investească în creșterea gradului de conștientizare a efectului celei de a patra revoluții industriale asupra forței de muncă. Organizațiile trebuie să planifice nevoia de talent în funcție de impactul digitalizării și să investească în formarea competențelor viitorului”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.
Studiul EY România are la bază două chestionare aplicate între 31 mai și 23 iunie. La primul au răspuns 1.500 de angajați cu normă întreagă, din mediul urban, dintre care 72 la sută cu vârste cuprinse între 21 și 35 de ani, 24 la sută între 36 și 50 de ani, patru la sută de peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat la nivelul a peste 830 de tineri sub 21 de ani (generația Z). Răspunsurile la cele două chestionare, colectate cu sprijinul Hipo, au fost analizate separat și comparativ cu rezultatele obținute în studiul EY Could trust cost you a generation of talent?, realizat în 2016, în Brazilia, China, Germania, India, Japonia, Mexic, Marea Britanie și SUA.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de circa 29,6 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale de la înfiinţare, în 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău) furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri, către companii multinaţionale şi locale.
