Alten Si-Techno Romania, Akkodis Romania, Automobile Dacia, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, FEV ECE Automotive, Renault Technologie Roumanie și Segula Technologies Romania au fost amendate de Consiliul Concurenței cu 163,71 milioane de lei, în urma unei investigații privind încălcarea regulilor de concurență pe piața forței de muncă.
Cele opt companii au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă calificată/ specializată asociată activităților de producție autovehicule și/ sau altor activități conexe, inclusiv servicii de inginerie și consultanță tehnică din România.
Companiile s-au înțeles să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă. Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înțelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaților unor firme concurente și renunță, astfel, la concurența pentru atragerea și menținerea forței de muncă.
- De la învățământul dual, la o carieră în industrie: Donalam angajează 22 de absolvenți, dintre care 11 își continuă pregătirea în Italia
- Marquardt a adus la Sibiu Innovation Week 2026 tehnologiile cu care schimbă industria auto
- Germania: Inteligența artificială va elimina 800.000 de locuri de muncă, în următorii 15 ani, dar va crea la fel de multe
Automobile Dacia SA a primit o amendă de 81,53 milioane de lei, Renault Technologie Roumanie a fost sancționată cu 46,29 milioane, Alten Si-Techno Romania SRL cu 10,65 milioane, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL cu 7,71 milioane, Expleo Romania SRL cu 7,43 milioane, Akkodis Romania SRL cu 5,54 milioane, Segula Technologies Romania SRL cu 3,16 milioane, iar FEV ECE Automotive SRL cu 1,4 milioane de lei.
Este primul caz în care sunt sancționate astfel de practici anticoncurențiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forței de muncă specializate.
„Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forță de muncă sau mobilitatea salariaților/ colectivului. Acest tip de comportament este deosebit de nociv â pentru concurență, prin crearea unor bariere artificiale pe piață, și pentru angajați, ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate”, declară Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
În timpul investigației, una dintre companii a aplicat la programul de clemență și a furnizat documente și informații ce au avut contribuit semnificativ la probarea practicii anticoncurențiale și a primit o reducere semnificativă a amenzii. Alte cinci companii și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancțiunilor.