Sectorul IT&software, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege de pe piață, provocate de concurența acerbă a multinaționalelor, de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică.
Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, per ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste zece la sută din PIB în următorii ani, de la șase la sută în prezent. În interiorul industriei, fenomenul concentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaționale, tinde să devină tot mai acut.
Mai mult de 60 la sută din industria software este controlată de marii investitori străini. În 2012, cea mai mare parte din piață aparținea IMM-urilor. În 2016, marii jucători dețineau 36 la sută, iar fenomenul tinde să se acutizeze. „Dacă în 2012, firmele mici și mijlocii generau 25 la sută din cifra de afaceri, cu zece la sută mai mult decât corporațiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanțial. Cele mai mari 40 de firme au ajuns să domine piața (36 la sută), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici și medii, s-a subțiat considerabil și adună numai 1.216 firme, majoritatea cu venituri sub opt milioane de euro”, afirmă experții de la KeysFin.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Cele mai noi date, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421), cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, față de trei miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani. Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42 la sută dintre firme activau în București (7.771 companii), urmate de cele din nord-vest (15,2 la sută), unde erau înregistrate 2.809 societăți.
Cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Gigantul IT și-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul pe piața locală a trecut de 200 milioane de euro, în 2016. În topul investitorilor, urmează IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 milioane), Bitdefender (100 milioane) și Endava (69 milioane). 60 la sută din piață aparține firmelor străine, iar primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrează mai mult de jumătate din afaceri. Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).
Bătălie cruntă pe piața de recrutare
Intrarea jucătorilor străini a influențat semnificativ evoluția pieței muncii în acest sector. Forța lor financiară a determinat o adevărată migrație a angajaților din micile companii. Astfel s-a ajuns ca primii cinci angajatori (Oracle, IBM, Ericsson, Comdata și Endava) să absoarbă peste 12.000 de angajați, adică 12 la sută din totalul angajaților din industrie.
Sosirea jucătorilor străini a determinat o creștere spectaculoasă și a costurilor cu forța de muncă, cu 42 la sută față de 2012. Dacă acum cinci ani, firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19,394 euro. Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat, în 2012, la 46.415 euro, în 2016.
„Este un fenomen pe care l-am constatat și în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul dedicat acestui sector arătam că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbușit, iar consecințele sociale au fost pe măsură. Absența unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecințe semnificative din punct de vedere economic și social”, spun analiștii KeysFin.
Vestea bună este că firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație, și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață.
„Concurența acerbă a dus inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. IMM-urile au învățat să-și reconsidere capitalul uman, investind în asigurarea unor condiții salariale și de muncă competitive, în promovarea inovației. Este de remarcat și numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, spun experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute firme IT din sectorul de TechFin.
Cum arată perspectivele industriei software românești
Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive. Acest sector își va dubla afacerile, în următorii zece ani, și va reprezenta o componentă semnificativă din PIB. „Software-ul românesc a devenit un obiectiv strategic pentru economia românească și este nevoie ca și statul să aibă un sprijin tot mai activ. În condițiile în care piața a ajuns să fie dominată de multinaționale, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prin facilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, așa cum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. Cum economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurența la nivel global este tot mai mare”, afirmă analiștii de la Starbyte.
Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană va crește semnificativ în următorii trei ani și va atingă nivelul de 280 de miliarde de euro, în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.
DESPRE STUDIU
Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin, prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active. KeysFin oferă servicii de business information şi credit management, dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. Deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa ușor informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice, de la peste un milion de companii şi PFA-uri active.