De la momentul aderării la Uniunea Europeană, dar mai ales în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă. În termeni nominali, salariul mediu net lunar a crescut de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1.045 de euro, în 2024.
Chiar și luând în considerare rata inflației, care erodează puterea de cumpărare, creșterea rămâne semnificativă, cu o majorare de peste 122 la sută a salariului mediu net. România a depășit mai multe țări din această zonă a Europei, arată analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„Salariul mediu net lunar a depășit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul lui 2023. În pofida acestor evoluții pozitive, o mare parte a românilor are o percepție diferită asupra evoluției veniturilor lunare proprii și nu resimte o creștere semnificativă a nivelului de trai. O explicație o reprezintă inegalitățile economice din țară.
Deși nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita dezvoltarea economică viitoare a țării”, arată Levente Szász, prorector UBB, coordonatorul echipei RoEM.
- Majoritatea profesioniștilor HR folosesc instrumente de inteligență artificială în munca lor. ChatGPT, cel mai folosit
- Două treimi dintre angajați traversează o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Cel mai mult îi afectează că nu câștigă suficient și instabilitatea politică
- Microsoft, Google, Continental, Oracle și Bosch, cei mai doriți angajatori în România, în 2025
Analiza asupra inegalității salariale indică o tendință descendentă la nivel național. Într-un studiu anterior, specialiștii RoEM au evidențiat existența a „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice a populației: Capitala, cu cele mai mari salarii; județele cu orașe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiș sau Brașov, unde salariile depășesc în general media națională; restul regiunilor, unde salariile medii se află cu mult sub media națională.
„Diminuarea inegalităților este foarte lentă: dacă în 2007 circa 71 la sută dintre angajați câștigau sub media națională, în 2023, valoarea este ușor mai mică, de 67 la sută. Această scădere nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani: direcția este cea dorită, dar viteza diminuării inegalităților salariale e prea lentă”, spune Ottó Csiki, cercetător în echipa RoEM.
Analiza veniturilor totale ale populației (care, pe lângă salarii, includ beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiții, inclusiv din societăți comerciale proprii) arată că, după aderarea României la UE, și veniturile totale au avut o evoluție spectaculoasă. Creșterile mai semnificative au apărut în special după 2016.
Valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populație câștigând peste, iar cealaltă jumătate câștigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori (de la 134 de euro, în 2007, la 653, în 2024). Venitul total lunar se calculează pe adult echivalent și include în ecuație toți membrii unei gospodării. Valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din același an, fiindcă acesta este calculat doar pentru persoanele angajate.
Indicele de inegalitate, calculat ca veniturile segmentului de 20 la sută din populație cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20 la sută cu cele mai mici venituri (top 20 la sută vs. bottom 20 la sută), arată o scădere accentuată a inegalităților: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câștigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară), valoarea sa aproape s-a înjumătățit până în 2024 și a ajuns la 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câștigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din țară).
„În general, datele arată că ponderea fiecărui segment al populației cu venituri lunare peste mediană a devenit tot mai mică din veniturile totale realizate în țară, iar aceeași pondere pentru segmentele populației cu venituri mici a început să crească treptat.
Diminuarea inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în 2024, anul creșterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie și a valorii pensiilor. Rămâne întrebarea dacă diferența de 4,6 ori în venituri reprezintă în continuare o valoare relativ ridicată”, explică Ottó Csiki.
În acest clasament european realizat pentru 2024, România se află la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franța, și depășește 11 țări, unde inegalitatea veniturilor populației este mai ridicată. Printre țările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) și Letonia (6,3), iar în frunte se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) și Belgia (3,5).
„În 2015, România era încă țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din UE, cu o valoare de 8,3 a raportului dintre veniturile celor două segmente de 20 la sută din populație cu cele mai mari, respectiv cele mai mici câștiguri lunare. Progresul în reducerea inegalităților poate fi considerat remarcabil.
Mai ales în ultimii ani, România a devansat mai multe țări europene. Această îmbunătățire este însă una foarte recentă și, având în vedere tensiunile sociale existente în țară, este important ca aceste rezultate să fie menținute și pe termen lung”, concluzionează coordoonatorul echipei RoEM.
DESPRE ROMANIAN ECONOMIC MONITOR
Este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la UBB, prin care cei șase cercetători implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România.
Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
