În topul priorităților angajaților din România se află atât aspecte ce îmbină recompensarea echitabilă a muncii cu o cultură organizațională ce pune accent pe stabilitate și pe lipsa presiunii, cât și beneficii precum săptămâna de lucru redusă, relevă studiul Workplace for all. Harta motivației intergeneraționale la locul de muncă, realizat de Pluxee România și Ipsos România.
Așteptările legate de muncă tind să evolueze și să se schimbe o dată cu vârsta: în timp ce pentru tinerii din Generația Z lipsa presiunii la job se află pe locul 2 în topul priorităților, pentru angajații mai maturi, din generațiile Y și X, stabilitatea locului de muncă este mult mai importantă. Angajații din generația Baby Boomers caută un loc de muncă ce le oferă, pe lângă stabilitate, și un mediu de lucru prietenos, în care să aibă un sentiment de apartenență.
Pentru prima oară în România, preferințele și atitudinile față de muncă ale celor patru generații active pe piața muncii au fost cercetate într-un demers menit să surprindă ce înseamnă o cultură organizațională incluzivă generațional. Realizat în iunie, studiul a analizat atitudinile, provocările și preferințele față de muncă ale celor patru generații de angajați activi în prezent: generația Z (cei născuți între 1996 și 2012), generația Y (1980-1995), generația X (1966-1979) și generația Baby-Boomers (1945-1965).
- Familia Pavăl, proprietara Dedeman și Carrefour, devine cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de salariați
- Zeci de locuri de muncă disponibile la Construcții Erbașu. Compania angajează în mai multe orașe din țară
- Bursa generală a locurilor de muncă pentru absolvenți, la București, în octombrie
Pe piața muncii din România sunt activi peste 5,7 milioane de români, cu vârste între 15 și 64 de ani. Pentru prima oară în istoria recentă, forța de muncă a României este alcătuită din patru generații de angajați care s-au format și s-au dezvoltat în sisteme economice și sociale extrem de diferite: de la angajații seniori, maturizați într-o economie centralizată, la cei mai tineri, născuți după 1996 și educați în apogeul revoluției digitale.
Studiul a analizat și atitudinea angajaților față de locul de muncă actual. Conform acestuia, doar un angajat român din trei ar recomanda compania pentru care lucrează acum unui prieten sau unei cunoștințe. Cei mai mulți promotori ai actualului loc de muncă se află în rândul generației Baby Boomers. 40 la sută dintre aceștia ar recomanda compania unde lucrează unui prieten sau cunoștințe.


Jobul ideal pentru români: salariu corect, program de lucru flexibil și colegi competenți
Invitați să descrie locul de muncă ideal, 31 la sută dintre angajați precizează importanța unui salariu corect, 22 la sută menționează necesitatea de a beneficia de program flexibil, cu posibilitatea de lucru de la distanță, și 16 la sută apreciază o echipă alcătuită din colegi competenți și dornici să ajute. Aceste aspecte sunt comune tuturor generațiilor, mai puțin Baby Boomers: 17 la sută dintre acești angajați preferă un loc de muncă unde să meargă cu drag și doar 13 la sută consideră că jobul ideal este unul în care au parte de un program flexibil.
44 la sută dintre angajații români ar alege un manager care reușește să motiveze echipa, încurajează inovația și creativitatea. Stilul de lider cel mai puțin popular, ales de doar de cinci la sută dintre participanții la studiu, este cel autocratic, care ia decizii fără consultarea echipei.
Indiferent de vârstă, peste jumătate dintre angajați preferă să comunice la muncă prin WhatsApp. Preferințele legate de alte metode de comunicare variază în funcție de vârsta angajaților: doar un tânăr din gen Z din trei alege să se întâlnească cu colegii, însă pentru angajații mai maturi aceasta este metoda preferată de comunicare. 59 la sută dintre salariații Gen X și 68 la sută dintre Baby Boomers preferă întâlnirile față în față. 33 la sută dintre membrii gen Z preferă apelurile telefonice, iar 53 la sută dintre Baby Boomers preferă să-și apeleze colegii.
Preferințele generației Z
Când se vorbește despre muncă, prioritățile gen Z sunt printre cele mai diverse. În top apar aspecte precum al 13-lea salariu, un mediu de lucru lipsit de presiune, un salariu competitiv, stabilitatea locului de muncă și plata orelor suplimentare. Pachetul de beneficii extrasalariale preferat include asigurări de sănătate pentru ei și familia lor, asigurare de viață, card de vacanță, pensie privată și finanțarea transportului la/ de la birou.
Preferințele generației Y
Generația Y este generația cu cele mai clar conturate priorități referitoare la locul de muncă. În top 3 se află salariul competitiv, stabilitatea locului de muncă și al 13-lea salariu, urmate de plata orelor suplimentare și un mediu de lucru lipsit de presiune. Pachetele de beneficii extrasalariale preferate includ nevoia de flexibilitate și de varietate. Angajații din gen Y așteaptă beneficii extrasalariale precum asigurările de sănătate pentru ei și pentru familia lor, card de vacanță, card de masă, pensie privată și beneficii pentru sănătate și fitness.
Preferințele generației X
Angajații din generația X se aseamănă cu cei din generația Y în ceea ce privește prioritățile legate de muncă. O diferență este prioritatea acordată asigurărilor de sănătate. Angajații între 44 și 58 de ani preferă un job ce le oferă un salariu competitiv, cu al 13-lea salariu sau plata orelor suplimentare, în care beneficiază de stabilitate. Pachetul de beneficii extrasalariale așteptat ar include asigurarea de sănătate (pentru ei și pentru familie), card de vacanță, pensia privată, asigurare de viață și card de masă.
Preferințele generației Baby Boomers
Cei mai maturi dintre români preferă un job unde primesc un salariu competitiv, în care orele suplimentare sunt plătite, într-o companie ce le oferă un mediu de lucru stabil, prietenos, în care au un sentiment de apartenență. În pachetul de beneficii extrasalariale preferat se află: card de vacanță, pensia privată și asigurarea de viață, asigurările de sănătate pentru ei și pentru familie, card de masă.
Despre studiu
A fost realizat de Pluxee România și Ipsos România, în iunie 2024. Eșantionul cuprinde 1.000 de angajați între 18 și 65 de ani, din mediul preponderent urban. Datele au fost culese prin chestionare online, iar designul de tip DUEL a stat la baza prioritizării factorilor motivaționali generali, comuni, și pentru fiecare generație în parte. Pe lângă identificarea preferinței directe, și utilizarea unor principii din știința comportamentală și psihologia cognitivă, pentru a surprinde atât răspunsurile directe, cât și pe cele indirecte ale oamenilor.
